În 2005 era numit la şefia agenţiei Bihor a Autorităţii Rutiere Române, organism al Ministerului Transporturilor însărcinat să controleze activitatea firmelor de transport, şcolilor de şoferi şi instructorilor auto. La fel ca în alte instituţii, şi angajaţii acesteia obişnuiau să-şi rotunjească veniturile pe spinarea celor controlaţi, primind "atenţii" pentru a nu le da amenzi, aşa că noul şef avea trei posibilităţi: să-şi aducă subalternii pe calea cea dreaptă, să li se asocieze ori să-i denunţe.

Ioan Curpaş a ales cea de-a treia variantă: când DNA a declanşat o anchetă despre afacerile inspectorilor ARR le-a povestit ce ştia procurorilor, care i-au trimis pe şpăgari în judecată, iar aceştia au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare. Dar şi el a plătit un preţ: în timp ce corupţii şi-au păstrat funcţiile, el şi-a pierdut locul de muncă.

ARR SRL

Cu 7 ani în urmă, BIHOREANUL dezvăluia caracatiţa oploşită la agenţia judeţeană a ARR, unde 8 din cei 10 angajaţi transformaseră instituţia într-o feudă: încasau comisioane pentru poliţe de asigurări încheiate prin interpuşi cu firmele de transporturi, pentru servicii de consultanţă oferite acestora ca să le ierte de sancţiuni şi pentru cursuri de formare profesională la care erau trimişi angajaţii transportatorilor. În plus, opreau maşini în trafic şi constatau diverse nereguli, de pildă lipsa copiei licenţei de transport ori cea a diagramelor tahografice, dar nu aplicau amenzile cuprinse între 1.000-20.000 lei, ci pretindeau bani sau produse, acceptând orice, de la benzină şi motorină până la ciment şi pălincă.

Cel care a dezvăluit afacerile a fost Ioan Curpaş, şef al agenţiei între 2005-2007, apoi inspector de trafic, care i-a ajutat pe procurorii DNA să ancheteze cazul. În martie 2011, la capătul a doi ani de cercetări, timp în care au interceptat convorbirile telefonice ale inspectorilor, procurorii au trimis în judecată 8 angajaţi: Sorin Derban, Viorel Iepure, Ciprian Telibaşa, Sebastian Sabău, Cristian Butiri, Gheorghe Lupu, Adrian Ianc şi Margareta Ţecu. Acuzaţiile? Luare de mită şi abuz în funcţie, fapte soldate cu prejudicierea statului cu 488.000 lei, contravaloarea amenzilor neaplicate transportatorilor de la care primiseră şpăgi.

Condamnaţi protejaţi

Procesul derulat la Tribunalul Bihor s-a lăsat la începutul acestui an cu condamnarea tuturor inculpaţilor la închisoare cu suspendare: câte 3 ani Viorel Iepure (fost şef agenţie, între timp pensionat), Sorin Derban, Sebastian Sabău, Ciprian Telibaşa şi Adrian Ianc, respectiv câte 2 ani Gheorghe Lupu, Margareta Ţecu şi Cristian Butiri.

La începutul procesului, inspectorii fuseseră suspendaţi din funcţii, dar ulterior şi-au reluat posturile, Derban fiind chiar avansat ca locţiitor al noului şef al ARR, Alin Peti, instalat în noiembrie 2012. Telibaşa s-a învârtit de-un post la Inspectoratul de Stat pentru Siguranţa şi Controlul Traficului Rutier (instituţie desprinsă din ARR în 2007), iar Butiri a ajuns să supravegheze prelucrarea documentelor pentru autorizarea şcolilor de şoferi, chit că în acelaşi timp coordonează prin socrul său o asemenea şcoală.

Cum a fost posibil ca 7 slujbaşi condamnaţi pentru corupţie să fie menţinuţi în instituţia unde luau mită? Decizia a aparţinut directorului general al ARR de la Bucureşti, Sorin Supuran, care motiva că "instanţa nu le-a stabilit nicio interdicţie". Asta deşi chiar Regulamentul de Organizare şi Funcţionare impunea suspendarea automată din funcţii încă de la trimiterea în judecată: "În situaţia în care ARR a făcut plângere penală şi s-a început urmărirea penală împotriva unui salariat sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu funcţia, contractul individual de muncă este suspendat de drept, iar pe perioada suspendării nu se plătesc drepturi salariale".

Cercetare în loc de reevaluare

Rămas simplu inspector, Curpaş a fost lăsat în pace o vreme, până anul trecut, când şeful agenţiei, Alin Peti, i-a acordat la evaluarea profesională pe 2012 doar calificativul nesatisfăcător. "Pe 9 mai 2013 am fost convocat la sediul ARR din Bucureşti pentru reevaluare. Eu contestasem evaluarea făcută de Peti, care nu era în drept să mă evalueze pe tot anul 2012 de vreme ce fusese numit în funcţie abia în noiembrie. Când am ajuns la Bucureşti, un jurist al ARR mi-a spus însă că s-a anulat obiectul convocării şi că urma să fiu cercetat disciplinar în baza unei sesizări făcute de colegii din Oradea", povesteşte Curpaş. Sesizarea nu i-a fost arătată, ci doar fluturată în faţa ochilor, fiind pus totuşi să răspundă la capetele de acuzare.

"Eram învinuit că nu am respectat procedurile de lucru, că am avut absenţe şi că am creat o atmosferă tensionată în agenţie", spune Curpaş. Concret, i s-a imputat că a înregistrat peste rând cererile unei firme de transport pentru obţinerea cartelelor tahograf şi a certificatelor de pregătire profesională a angajaţilor, că a lipsit câteva ore din instituţie, fără aprobare, în patru zile diferite (4, 18, 19 şi 25 martie 2013) şi că din cauza sa "climatul de lucru şi relaţiile de lucru sunt tensionate".

Executat

În realitate, spune Curpaş, n-a fost nici măcar o cercetare disciplinară, ci o execuţie. Contrar Codului Muncii, învinuirile nu i-au fost aduse la cunoştinţă în prealabil, în scris, iar decizia de a fi dat afară de la locul de muncă fusese practic luată dinainte. "Când am văzut ce turnură lua reevaluarea transformată în cercetare disciplinară am părăsit sala. Juristul a ieşit după mine pe hol şi mi-a spus că voi fi dat afară", susţine bărbatul.

Decizia desfacerii contractului de muncă a fost formalizată o săptămână mai târziu, pe 15 mai, actul fiind semnat de directorul general adjunct al ARR, Aurelia Surulescu. "Decizia a fost nelegală, ca şi cercetarea disciplinară, din cel puţin trei motive", spune Curpaş. Conform HG 625/1998 privind organizarea ARR, desfacerea contractului de muncă este de competenţa exclusivă a directorului general.

În al doilea rând, deşi directorul general Sorin Supuran, care urma să lipsească din ţară în perioada 15-17 mai 2013, îi semnase directoarei adjuncte o împuternicire, aceasta o mandata pe Surulescu doar în relaţie cu banca şi o desemna să semneze "corespondenţa, documentele de casierie şi alte documente cu termen, cu excepţia celor privind modificările contractelor individuale de muncă". Un al treilea motiv ţine tot de Codul Muncii: sancţiunile disciplinare trebuie să fie graduale, de la mustrare la avertisment scris, apoi urmează sancţiuni pecuniare şi abia în final concedierea. Or, anterior, Curpaş nu mai primise nicio altă sancţiune.

Memoriu la ministru

Omul a contestat decizia la Tribunalul Bihor, dar în aprilie 2014 instanţa i-a respins, surprinzător, acţiunea. "Practic, nu mi s-a admis nicio probă. În privinţa aşa-ziselor absenţe, de pildă, degeaba am cerut să se verifice sistemul intranet al ARR, care înregistrează dacă un inspector nu foloseşte aplicaţia mai mult de 20 de minute", spune Curpaş. Instanţa a preferat să ia în seamă doar condica de prezenţă, unde deşi în zilele respective el se semnase atât la intrarea, cât şi la ieşirea în program, paradoxul e că persoanele competente să-i semnaleze eventualul chiul erau ele însele absente: "Pe 19 martie 2013, când chipurile mi-a fost constatată absenţa din birou, şi şeful de agenţie, Alin Peti, şi locţiitorul lui, Sorin Derban, lipseau. Peti era în concediu medical, iar Derban într-o delegaţie", explică bărbatul.

"Nu pot să-mi explic decizia instanţei, dar constat că ARR cheltuieşte o mulţime de bani ca să scape de mine - o juristă de la Bucureşti s-a prezentat lunar la proces, la Oradea, cu şofer, cu cazare şi masă la hotel, cu diurnă - în timp ce pe cei 7 colegi condamnaţi pentru corupţie îi menţine în funcţii. Culmea e că unii din ei au fost citaţi şi ca martori împotriva mea", spune Curpaş, care a atacat sentinţa la Curtea de Apel.

Între timp, bărbatul a înaintat un memoriu şi ministrului Ioan Rus, cerându-i să ia măsurile legale ce se impun, cu atât mai mult cu cât chiar Corpul de Control al Ministerului a confirmat, anul trecut, că decizia de desfacere a contractului său de muncă fusese luată nelegal. Deocamdată, n-a primit niciun răspuns, dar încă trage nădejde că i se va face dreptate. Fie de către ministru, fie de judecătorii Curţii. Nu de alta, dar chiar ar fi prea de tot ca el să ajungă în stradă, iar corupţii să rămână pe posturi, bine-mersi, ca să-şi continue afacerile...

ŞEF RĂU
Suspendat "din burtă"

Conflictele dintre foştii subalterni şi Ioan Curpaş au început încă din 2005 când, proaspăt instalat la şefia ARR Bihor, a declanşat o ofensivă împotriva afacerilor ilicite desfăşurate în instituţie, dispunând mutarea unor inspectori suspectaţi de corupţie şi chiar sancţionarea lor. În replică, inspectorii l-au reclamat şi ei, acuzându-l de comportament dictatorial.

Curpaş a şi fost sancţionat în două rânduri, fiind suspendat disciplinar pentru un an în 2007, respectiv în 2011, "pentru management defectuos", din pricina inspectorilor trimişi în judecată. Asta deşi nu el fusese la conducerea instituţiei în perioada în care au fost comise faptele acestora. Sancţiunea s-a dovedit cu atât mai ciudată cu cât în acel an Curpaş reuşise să aducă ARR Bihor pe locul 1 în ţară ca eficienţă, înregistrând încasări de 3,2 milioane lei din sancţiunile aplicate.