Creştere economică, dar mai mică
"Creşterea economică continuă este transformată de Opoziţie în recesiune economică sau recesiune tehnică", a declarat Mang, contrazicând astfel informaţiile prezentate săptămâna trecută de presa naţională, în baza datelor Eurostat, şi care spuneau că România a intrat iar în recesiune tehnică, după ce a avut două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului.
Potrivit lui Mang, România doar şi-a încetinit creşterea economică. "În anul 2013, România a avut cea mai mare creştere economică din Europa. În acest an, creşterea economică nu este cea mai mare, dar este în grupul primelor cinci sau patru ţări", a declarat Mang.
El a prezentat şi date comparative: în primul trimestru din acest an, faţă de semestrul similar din 2013, România a înregistrat o creştere economică de 2,6%, iar în cel de-al doilea semestru, faţă de semestrul 2 din 2013, de 1,2%. "Ce spune Opoziţia: faţă de trimestrul IV a fost o scădere (n.r. în trimestrele I şi II). Dar nu putem compara trimestrele", a spus şeful PSD Bihor. Mang a acuzat că această comparaţie a fost făcută de "specialiştii PDL, ACL şi cei ai lui Traian Băsescu, care nu văd altceva decât tăieri de salarii şi luarea unor măsuri de austeritate", ignorând că însuşi Eurostat, organismul responsabil de statistica europeană, a făcut această comparaţie.
Bani pentru drumuri şi reţele
Printre argumentele lui Mang pentru "pseudo-recesiune" sunt creşterea salariului mediu net pe ţară, din iulie 2010 până în iunie 2014, cu 24,5%, o creştere a nivelului de trai pe locul 6 în Europa, dar şi faptul că investiţiile sunt pe un trend crescător. Iar ca să dovedească asta, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a anunţat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a aprobat finanţarea a 18 proiecte depuse de primării din Bihor, respectiv CJ Bihor, toate vizând infrastructura rutieră şi pentru reţele de apă şi canalizare.
"Valoarea totală a proiectelor aprobate este de 128 milioane lei. Finanţarea se întinde pe mai mulţi ani", a declarat Mang. Aceste proiecte fac parte dintr-un lot de 61 de proiecte (56 în comune, două în oraşe şi trei ale Consiliului Judeţean) depuse spre finanţare. Însă, potrivit lui Mang, nu toţi primarii au depus documentaţia necesară pentru a semna contractele de finanţare.
Cele trei proiecte ale CJ Bihor vizează reabilitarea DJ 767 Dobreşti - Vârciorog, drumul dintre Talpoş şi limita judeţului Arad şi drumul dintre Vârciorog şi DJ 764. În total, e vorba lucrări pe 22 de kilometri, a precizat vicepreşedintele CJ Bihor. Mang a ţinut să-i prezinte pe primarii care "şi-au făcut temele la timp" şi au proiecte între cele 18, mai precis pe cei din Căpâlna, Gepiu, Pocola, Borod, Ţeţchea, Criştioru de Jos, Ineu, Lăzăreni, Remetea, Sânicolau Român, Sârbi, Spinuş, Tăuteu, Uileacu de Beiuş.
În plus, a mai spus liderul PSD Bihor, acelaşi Minister a mai trimis în Bihor 14,8 milioane lei pentru decontarea unor lucrări efectuate la alte proiecte de infrastructură similare, 60 în comune, şapte în oraşe şi două ale CJ Bihor. Cele două proiecte ale CJ care au primit fonduri sunt lucrările aflate în execuţie la drumurile Beliu-Tinca şi Tăşad-Copăcel-Serghiş. În aceste condiţii, datoriile vechi ale CJ Bihor faţă de constructorul Strabag au fost achitate complet, a spus Mang.