Orădenii sunt campioni la aruncat haine: cu peste 570 de tone colectate într-un an, orașul conduce topul național al reciclării textilelor.
Performanța vine însă la pachet cu probleme, de la vandalizarea containerelor până la o piață paralelă care „vânează” donațiile.
„Haine bune pentru fapte bune”
Datele statistice arată că, în fiecare an, un european cumpără 19 kilograme de haine și aruncă 12 kg. Industria textilelor este și una dintre cele mai poluante, mai nocivă pentru mediul înconjurător chiar decât industria aviatică, pentru că producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Pentru a produce un singur tricou de bumbac, estimările arată că se folosesc 2.700 litri de apă dulce, adică necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2 ani și jumătate.
În acest context, o directivă europeană a obligat toate țările europene ca de la 1 ianuarie 2025 să organizeze colectarea separată a deșeurilor textile, regulă care s-a impus și în România. Oradea avea deja 110 containere pentru colectarea hainelor...
Jumătate dintre ele sunt ale asociației Filantropia, care din 2018 strânge haine vechi, pentru a le oferi nevoiașilor. „Există mulți enoriași care donează haine, iar preoții nu mai puteau să facă depozite cu ele. Așa au apărut containerele care au sloganul «Haine bune pentru fapte bune»”, explică preotul Laurențiu Lazăr (foto), președintele Filantropia Oradea.
Pe lângă Filantropia, din 2023, mai colectează textilele din Oradea firma TexCycle, care de asemenea are containere metalice prin tot orașul.
Drumul de azi al mătăsii
Din containere, resturile sunt dezinfectate și apoi sortate, pentru a se decide dacă pot sau nu fi refolosite. Hainele bune, care mai pot fi purtate, sunt donate nevoiașilor sau vândute în magazine second-hand, în timp ce restul sunt transformate în lavete industriale sau sunt incinerate în diferite fabrici, cum e cea de ciment de la Aleșd. Hainele care nu sunt nici refolosite, nici valorificate energetic, ajung la groapa de gunoi.
Conform unui studiu făcut în cadrul programului Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca, din totalul textilelor colectate separat în Oradea în anul 2025, 28% au fost reutilizate prin donații, 16,5% au fost reciclate material, 11,5% valorificate energetic și 44% eliminate prin depozitare, adică aruncate la groapa de gunoi.
Vandalizări și furturi
Aceeași analiză arată că, în Oradea, s-au strâns anul trecut 3,05 kg de haine vechi pe cap de locuitor, cantitate ce plasează orașul pe locul doi în țară, după Sibiu (3,35 kg). Însă, la cantitatea totală colectată, orașul de pe Crișul Repede este primul din țară, cu 572 tone de deșeuri textile strânse.
„Ați colectat cele mai multe textile pentru că aveți primăria care a fost cea mai deschisă la propunerea noastră de a amplasa containere și sunteți orașul cu cele mai multe containere”, spune Marius Munteanu, managerul TexCycle România, firmă care colectează textilele.
Pe lângă containerele din oraș, orădenii pot duce textilele, tot gratuit, și la cele două puncte de aport voluntar administrate de RER Vest, unul pe strada Uzinelor, altul pe Thurzó Sandor, de unde hainele ajung tot la Filantropia.
Colectarea textilelor are, însă, și neajunsuri. În primul rând, există problema vandalizărilor, adesea containerele fiind incendiate ori lovite, din dorința unora de a obține hainele din interior. „Am avut și situații în care părinții și-au băgat copiii în container, ca să scoată haine”, zice Laurențiu Lazăr.
Adesea, vandalii nu recurg la aceste gesturi pentru că n-au ce îmbrăca, ci din spirit „întreprinzător”. „Există o rețea a piețarilor care vând haine second-hand în târguri de la sate, și încearcă să-și facă stocurile din containere”, mai spune președintele Filantropia.
Se anunță schimbări
Chiar dacă, în mare măsură, colectarea de textile funcționează, Primăria Oradea trebuie să o ajusteze. Clarificări aduse legii care obligă la colectarea separată prevăd că textilele trebuie ridicate de operatorii licențiați de salubritate, în cazul municipiului fiind vorba de RER Vest.
Însă, pe modelul deșeurilor reciclabile, compania de salubritate ar trebui să le predea firmelor care le valorifică, pentru că, dacă le duce la groapa de gunoi, efortul separării va fi inutil. În acest context, însă, trebuie lămurit cine va plăti costul colectării, dacă ea nu va mai fi realizată de firmele care le și valorifică.
„Firesc ar fi să avem o schemă de răspundere extinsă a producătorilor de textile, care să fie obligați să plătească pentru recuperarea textilelor din piață”, zice managerul TexCycle. Schema funcționează deja în cazul ambalajelor de băuturi, pentru care producătorii plătesc taxe către niște organizații anume înființate (OIREP-uri), care redirecționează sumele către autoritățile locale, în funcție de cantitățile reciclate.
Dacă modelul s-ar aplica și pentru textile, costurile ar fi transferate către industria care generează problema, iar colectarea lor ar deveni sustenabilă. Până atunci, sistemul funcționează datorită bunăvoinței...
VOCEA STRĂZII
Ce părere aveți despre modul în care se colectează textilele din Oradea?
Am aruncat haine în ele și consider că aceste containere sunt binevenite. Nu știu ce se întâmplă cu ele apoi, dar eu consider că este un act de caritate.
Florica Popescu
Nu am aruncat, pentru că am văzut că vine o dubă, sortează hainele, iar cele bune le pune deoparte, presupun că pentru ei înșiși.
Miși Herman
Aceste containere sunt bune, amplasate unde trebuie și sper că nu va renunța Primăria la ele. Am aruncat multe haine bune în ele.
Mihaela Groza
Am impresia că multe dintre hainele din containere ajung la second-hand-uri, nu la oameni care au nevoie. Alții fac bani pe seama noastră.
Paul Cristian
Sunt foarte utile aceste containere, sper că hainele ajung chiar la sărmani, eu cu acest gând le-am donat. Important e să nu se arunce.
Lenuța Pop
Eu nu am folosit containerele, pentru că prefer să dau hainele pe care nu le mai port direct unor familii, așa știu sigur unde ajung.
Mariana