A trecut deja o lună de când toate cele 126 de asociaţii de proprietari din Oradea incluse în programul pilot gândit de Primărie şi RER Vest pentru îmbunătăţirea ratei de reciclare a deşeurilor colectează selectiv în trei fracţii.

Primele date colectate de operatorul de salubritate arată că aproape o treime din deşeurile orădenilor sunt aruncate în containerele maro, dedicate biodeşeurilor. Totuşi, o parte din acestea sunt amestecate cu alte tipuri de deşeuri, semn că nu toţi locatarii au înţeles rostul programului şi, mai ales, foloasele lui...

În trei părţi

Programul pilot presupune că toţi locatarii din cele 126 de asociaţii de proprietari cuprinse, adică circa 12.000 de orădeni, trebuie să arunce deşeurile în trei fracţii. Pentru asta, RER Vest a dotat fiecare incintă de deşeuri cu pubele de culoare maro, în care trebuie depuse exclusiv deşeurile biodegradabile. În această categorie intră resturi de fructe şi legume, coji de ouă, zaţ de cafea şi resturi de ceai, flori şi plante, şerveţele şi prosoape din hârtie, păr şi blană de animale, carne, caşcaval şi brânzeturi.

În containerele de culoare galbenă, orădenii trebuie să arunce în continuare fracţia uscată, adică resturile ce pot fi reciclate (PET-uri, doze de aluminiu, pungi, cartoane, hârtii, sticle, metale etc.), iar în recipientele de culoare neagră trebuie să ajungă aşa-numitele deşeuri reziduale, adică cele care nu se încadrează în categoriile „eco”.

Soluţia cea mai ieftină

În urmă cu o lună, toate cele 126 de asociaţii au primit containerele de culoare maro, dar şi coşuri de gunoi de mici dimensiuni şi saci de hârtie pe care proprietarii să îi folosească exclusiv pentru colectarea biodeşeurilor în locuinţele lor. De asemenea, fiecare orădean a primit pliante cu regulile colectării deşeurilor în trei fracţii, aflând totodată şi motivul pentru care acest program este important pentru oraş.

La fel ca toate municipiile din ţară, Oradea trebuie să recicleze în acest an 35% din gunoaiele pe care le produce, iar dacă nu atinge această ţintă prevăzută de lege, va plăti amenzi către Administraţia Fondului de Mediu. De altfel, în ultimii doi ani Primăria a plătit către AFM peste 800.000 lei, tocmai pentru că n-a reciclat suficient de multe deşeuri, bani care ar fi putut fi cheltuiţi în amenajarea de parcuri, de pildă. Aceste lucruri le-au fost explicate orădenilor şi de reprezentanţii Primăriei şi ai RER Vest, care săptămâni la rând s-au întâlnit cu locatarii asociaţiilor de proprietari implicate.

Primele statistici

După această primă lună de implementare a proiectului, RER Vest a făcut şi o analiză a deşeurilor aruncate în containerele asociaţiilor cuprinse în program, care arată că 30% din totalitatea resturilor orădenilor ajung în recipientele maro şi 20% în cele de culoare galbenă. Diferenţa de 50%, adică jumătate din cantitatea totală de gunoaie, se regăseşte în containerele negre, ca fiind deşeuri reziduale.

Procentele par încurajatoare, arătând că cei 12.000 de orădeni trimit la reciclat şi compostat jumătate din gunoaiele pe care le produc. În realitate, însă, proporţia este mai mică, deoarece între biodeşeuri se regăsesc şi resturi care nu ar trebui să fie acolo. „Circa 15-17% din cantităţile de biodeşeuri sunt contaminate”, explică Pálhegyi Zoltán (foto), director general economic-marketing în cadrul RER Vest. Cel mai adesea, printre resturile biodegradabile au fost aruncate deşeuri din plastic, care, evident, nu pot fi transformate în compost.

Loc de mai bine

Aşadar, nu toţi orădenii au înţeles şi respectă regulile colectării selective în trei fracţii. Rezultatele sunt totuşi promiţătoare, iar locatarii mai au timp să îşi „corecteze” obiceiurile şi să demonstreze că au atitudine ecologistă. Programul pilot se va derula până la finalul anului.

În plus, orădenii trebuie să ţină cont şi de faptul că RER Vest va oferi un premiu asociaţiei care se dovedeşte cea mai conştiincioasă şi care, pentru că a trimis la valorificat cele mai multe deşeuri, va fi scutită un an de la plata facturilor de salubritate! Aşadar, motive pentru respectarea acestor simple reguli există. Mai e nevoie de bunăvoinţă...

VOCEA STRĂZII

Ce îmbunătăţiri credeţi că ar trebui aduse sistemului local de salubrizare?

În tot oraşul ar trebui făcute containere subterane, precum cele din Nufărul. Ţarcurile care există acum împrăştie un miros foarte urât.
Claudiu Monea

O problemă sunt cetăţenii care nu sunt în stare să arunce gunoaiele în tomberoane şi lasă sacii lângă incinte, din lene sau din nesimţire.
anonim

Muncitorii RER ar trebui să manevreze pubelele cu mai multă responsabilitate şi să închidă uşile la ţarcuri, după ce golesc tomberoanele. 
Cristian Lucaci

În unele incinte, accesul la tomberoane este foarte greu şi adesea ţarcurile sunt subdimensionate pentru numărul de locuitori.
Norbert Barta

Problema cea mai mare sunt concetăţenii care nu selectează gunoiul, îl aruncă pe unde se nimereşte. Şi mai vin şi ţiganii să împrăştie.
Zoia Rad

Eu cred că ar trebui să fie schimbate şi spălate pubelele periodic pe timpul verii, iar muncitorii să cureţe şi mizeria care se face în ţarcuri.
Vasile Cargea