La o lună după ce poliţiştii au percheziţionat biroul său şi al prorectorului responsabil de patrimoniu, Marcela Prada, informaţii dezvăluite în premieră de BIHOREANUL, rectorul Constantin Bungău a prezentat public, vineri, într-o conferinţă de presă, documente care i-au interesat pe anchetatori, mai precis cele ce vizează contractul Universităţii cu firma CIAC.
În acest context, rectorul a încercat să şi explice ce s-a întâmplat, astfel încât să poată dovedi nevinovăţia sa şi a colegilor săi. Nu neapărat şi a juriştilor Universităţii, însă...
Contract moştenit
Potrivit lui Bungău, toată situaţia creată se învârte în jurul contractului 43/1998, încheiat între Universitatea din Oradea şi firma CIAC pentru construcţia unui cămin studenţesc, cu 402 locuri, pe malul Peţei. Acest contract a fost prelungit succesiv, prin acte adiţionale, pentru că Universitatea, în lipsa finanţării de la Ministerul Educaţiei, nu a putut asigura banii necesari lucrărilor.
"Ultimul act adiţional, care prevede un anumit grafic de execuţie a lucrărilor pentru perioada 2014-2015, a fost semnat de către cele două părţi în perioada aprilie, începutul lunii mai 2014", a declarat Bungău.
Acesta este şi actul care i-a adus rectorului acuzaţia de instigare la fals intelectual, iar colegilor săi care l-au semnat - prorectorul Marcela Prada, directorul general administrativ Mircea Gordan, directorul economic Crina Gherlea şi şeful Serviciului Tehnic, Kraus Andrei - acuzele de fals intelectual. Asta pentru că actul are numărul de înregistrare 17.699 din 18 decembrie 2013, adică cu câteva luni bune înainte de a fi semnat!
Înregistrat, nu şi semnat
Potrivit rectorului Constantin Bungău, acest act adiţional are la bază alte două documente. Primul - o adresă de decalare a termenului de execuţie a lucrărilor, înaintată Universităţii de firma CIAC, conform articolului 6.11 din contractul din 1998, care prevede că dacă "apar situaţii de întârziere care nu se datorează vinei contractantului, acesta va notifica în scris, în termen de 5 zile, şi va solicita entităţii achizitoare, Universitatea Oradea, prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor".
Al doilea document care a stat la baza actului adiţional este un referat justificativ întocmit de structurile Universităţii, care confirmă că în 2013 nu s-au alocat bani pentru construcţia căminului şi propun amânarea termenului de execuţie până la data de 31.12.2015.
"Prorectorii Marcela Prada şi Simona Trip au cerut, în 17 decembrie 2013, Biroului Juridic al Universităţii să întocmească actul adiţional. În 18 decembrie, actul a fost prezentat prorectorului Marcela Prada, care l-a înaintat rectorului. La dispoziţia rectorului, în aceeaşi zi secretara rectorului a reţinut un număr de înregistrare, urmând ca actul să fie înregistrat după ce va fi avizat. Acest demers a respectat regulamentul de organizare şi funcţionare a Universităţii, care permite reţinerea unui număr de înregistrare", a declarat Bungău.
Rectorul nu a aprobat atunci actul, însă, şi asta pentru că, potrivit spuselor sale, documentul conţinea simpla precizare că termenul se decalează, în timp ce el a vrut să fie precizate concret lucrările ce urmează să fie realizate. "Am solicitat să ne concentrăm lucrările astfel încât să putem da în folosinţă măcar o parte a clădirii. Am cerut să vedem cât s-a făcut, cât mai trebuie, dacă banii ne ajung pentru corpul central sau nu, ca să-l finalizăm".
Abia când a ştiut câţi bani primeşte de la Minister şi care sunt lucrările ce pot fi executate cu ei, "prin aprilie-mai", le-a cuprins în actul adiţional, de unde şi diferenţa între data înregistrării şi data semnării. "Dar nimeni n-a spus că l-am semnat în decembrie", a completat rectorul.
Vina juriştilor
Mai mult, rectorul avea nevoie să încheie actul adiţional cu CIAC în decembrie 2013 şi din cauza precedentului act adiţional, din 28 iunie 2012, care prevedea că termenul de finalizare a lucrărilor este 31 decembrie 2013, iar dacă nu este respectat acest termen, "contractul se consideră desfiinţat de drept".
Dar, a mai spus Bungău, acelaşi act din 2012 prevede că "restul clauzelor din contract rămân neschimbate". Astfel, rectorul a încercat să explice că, dacă ar fi respectat actul adiţional din 2012 şi ar fi reziliat contractul cu CIAC, firma ar fi putut da Universitatea în judecată, invocând alte articole din contractul original, care nu permiteau rezilierea contractului. De vină pentru această situaţie sunt, potrivit rectorului, juriştii Universităţii care au întocmit actul adiţional din 2012. Bungău susţine că nici nu a văzut acest document la acea vreme, fiind semnat de acelaşi prorector Prada.
"E o problemă cu juriştii, nu-i pot stăpâni aşa cum mi-aş dori, să fie mai coerenţi şi mai responsabili. Când i-am întrebat dacă îşi asumă responsabilitatea unui aviz pe acest act (n.r. actul adiţional din 2012) în situaţia unui proces şi dacă trebuie să plătim nişte cheltuieli care ni se pot imputa, au spus că nu", a precizat rectorul. Întrebat de jurnalişti, în acest context, de ce mai lucrează aceşti jurişti pentru Universitate, rectorul a spus că nu pot fi atât de uşor concediaţi.
Una peste alta, Bungău este convins însă că anchetatorii vor înţelege bunele sale intenţii şi, în final, nu-i vor imputa nicio acuză lui ori colegilor săi. "Categoric nu suntem vinovaţi", a concluzionat rectorul.
În prezent, universitarii au calitatea de suspecţi în dosarul investigat de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Bihor.