Rectorul Constantin Bungău: "Universitatea nu trebuie să se restructureze, ci să crească"

În prima săptămână a admiterii de vară, la Universitatea din Oradea a fost mai degrabă linişte decât agitaţie. Totuşi, rectorul Constantin Bungău spune că nu e îngrijorat, ba chiar se declară convins că în toamnă cele 15 facultăţi vor avea mai mulţi boboci decât anul trecut.

În apropiere de finalul anului universitar, poate ultimul care îl prinde pe această funcţie, rectorul susţine că tinerii absolvenţi sunt bine pregătiţi, el însuşi angajând doar absolvenţi orădeni la firma pe care o deţine, profilată pe comerţ cu piese şi accesorii auto, şi fiind foarte mulţumit de prestaţia lor.

În interviul acordat BIHOREANULUI, Bungău mai respinge acuzele potrivit cărora universitarii orădeni sunt preocupaţi doar de propriile salarii şi explică de ce n-a dus la capăt proiectul de restructurare a instituţiei, prin care propusese reducerea numărului facultăţilor ori al departamentelor: nu este o măsură dorită de colegi şi nici, în opinia sa, necesară.

- Luni a început admiterea de vară, care va dura până în 29 iulie. La câţi noi studenţi vă aşteptaţi?

- La un număr cel puţin egal cu cel de anul trecut, adică aproximativ 3.200 la licenţă. Poate cu 2-3% mai mult, având în vedere rezultatele de la Bacalaureat.

- În prima zi, la cele 15 facultăţi s-au înscris doar 79 de candidaţi. Sunteţi mulţumit de acest ritm?

- Liceele nu au emis diplomele decât de la finalul săptămânii trecute, aşa că cifrele vor fi relevante de luni (n.r. - 20 iulie) încolo.

- Cum aţi promovat admiterea în rândul liceenilor? Ce argumente le-aţi prezentat tinerilor pentru a alege Oradea şi nu Clujul?

- Sunt facultăţi şi departamente care au dus o campanie foarte agresivă, sunt facultăţi care nu au avut nevoie de campanie pentru că oricum au cerere foarte mare, cum este Medicina, şi sunt facultăţi care s-au promovat mai puţin. Am promovat programele noastre de studii pe site-uri, pentru că cei mai mulţi dintre candidaţi şi familiile acestora accesează internetul. O percepţie pozitivă comparativ cu alte centre universitare poţi asigura doar în timp, prin rezultatele absolvenţilor din Oradea.

- Studenţii orădeni organizează o şcoală de vară menită să promoveze Universitatea între liceeni. Ce au făcut, însă, profesorii pentru a atrage studenţi?

- Au încurajat aceste asociaţii studenţeşti. De asemenea, am avut Ziua Porţilor Deschise, Ziua Cercetătorului... Mie mi-ar plăcea ca fiecare cadru didactic să contribuie prin a scoate cât mai mulţi absolvenţi buni, care prin propriul exemplu să aducă viitori studenţi.

Rată de absolvire de 75%

- Este şi perioada examenelor finale, de licenţă şi de dizertaţie. Garantaţi pentru calitatea absolvenţilor orădeni? Sunt aceştia pregătiţi să facă faţă cerinţelor angajatorilor?

- Nu doar garantez, dar îi şi felicit. Avem un procent de absolvire de 75% pe Universitate. Calitatea absolvenţilor nu înseamnă că sunt gata specializaţi pe cultura unei firme, ci că sunt capabili să se adapteze. Categoric au nevoie de o stagiatură în care să dobândească abilităţile necesare într-o firmă. Oricum, nu cuvântul meu contează, ci am feedback foarte bun din partea societăţilor comerciale.

- Câţi din absolvenţii de anul trecut lucrează în specializările pentru care s-au pregătit?

- Nu avem date pentru anul trecut, aceste informaţii vin în timp. Dar statistica ultimilor opt ani arată că peste 50% dintre absolvenţii unei generaţii îşi găsesc loc de muncă în domeniul absolvit, procent ce diferă pe specializări.

- Conduceţi o companie privată. Aveţi angajaţi din rândul proaspeţilor absolvenţi?

- Da, toţi angajaţii cu studii superioare: cinci ingineri şi un economist. Sunt chiar foarte mulţumit de pregătirea lor.

"Ceasul rău"

- Universitatea pare "un pustiu prin care circulă doar bani şi spectrele unor oameni care nu mai au unde să se ducă", iar singura preocupare reală este asigurarea salariilor cadrelor. Cât de justificată e această percepţie?

- Este total falsă. Cine spune aşa ceva nu ştie câtă muncă există în campusul Universităţii. Fiecare individ se gândeşte la venitul propriu, dar sub 0,1% din cele 8 ore în care lucrează cu studenţii.

- Caracterizarea anterioară nu ne aparţine nouă, ci lectorului Mihai Maci de la Facultatea de Istorie, care spune, de asemenea, că foarte mulţi studenţi ies nepregătiţi, pentru că profesorii nu vor să piardă finanţarea acordată pentru şcolarizarea lor. Puteţi să-l contraziceţi?

- Eu îl apreciez foarte mult pe Mihai, dar probabil a luat în considerare un anumit ceas rău din Universitate. Nu vreau să-l contrazic, dar eu nu cunosc cadre didactice care să treacă un student care nu ştie carte, şi nici nu cred că există astfel de cadre.

- Tot profesorul Maci spune că universităţile funcţionează doar pentru ele însele şi nu au un contact real cu exteriorul. Universitatea şi-a corelat programele de studii cu cerinţele şi tendinţele pieţei locale a muncii?

- Categoric. Nu doar că suntem obligaţi, dar nu te poţi afirma într-un domeniu universitar decât în parteneriat cu mediul privat. Chiar în această perioadă studenţii sunt în practică în companii, iar reprezentanţii mediului economic vin săptămânal în campus. Avem şi proiecte cu companiile private, în cadrul cărora studenţii fac practică pe bani europeni.

- Aţi discutat serios cu conducerea Oradiei şi judeţului despre ce ar avea de făcut Universitatea ca să determine creşterea nivelului salariilor în zonă?

- Nu am avut o abordare punctuală pe salarii, dar percepţia structurilor administrative de conducere este în consens cu cea a Universităţii, şi anume că trebuie susţinut învăţământul superior care deserveşte ramuri economice cu plusvaloare. Ne gândim la zona IT, unde suntem puţin deficitari, apoi la zona de "engineering", care trebuie să treacă de la asamblare la creaţie. A treia zonă, foarte importantă, este cea de bioeconomie şi nanotehnologii.

"Nu vrem să ajungem o universitate de periferie"

- În ultimul an aţi vorbit despre reforma departamentelor şi facultăţilor, aţi propus şi o aşa-numită metodologie de eficientizare-optimizare, dar totuşi nu aţi luat nicio decizie. De ce?

- Există două categorii de decizii care puteau fi luate. Prima, a deciziilor care eficientizează şi care au fost luate: limitarea numărului minim de studenţi aferent unui program de studiu, poziţionarea planurilor de învăţământ la limita minimă prevăzută de lege (n.r. - ceea ce înseamnă ca studenţii să urmeze numărul minim de cursuri permis prin lege), suplimentarea normelor didactice. A doua categorie de decizii priveşte numărul de structuri educaţionale, care putea fi redus sau putea creşte, dar a rămas acelaşi. Probabil că din exterior Universitatea este percepută ca o structură care ar trebui să se reformeze numai prin diminuare, dar un spital care îşi reduce numărul de secţii nu înseamnă neapărat că este mai performant. Colegii au spus că e mai bine ca structura să rămână aşa. Universitatea din Oradea nu trebuie să se restructureze, ci să crească, să aibă mai multe şcoli doctorale. Nu vrem să ajungem o universitate de periferie.

- Recent, în Universitate s-a discutat posibilitatea ca universitarii cu funcţii executive - prorectorii, decanii, prodecanii şi directorii de departamente - să fie concomitent şi membri ai Senatului, "parlamentul" instituţiei. Susţineţi reintroducerea acestei imixtiuni, eliminată în 2011?

- Universitatea nu a dus-o mai rău când un coleg cu o funcţie executivă a fost ales şi în Senat. Nu consider că acest lucru ar periclita o hotărâre care să asigure bunul mers al instituţiei.

Confort pe credit

- Cum stă Universitatea cu banii? Ar putea funcţiona fără creditul bancar pe care îl ia an de an, din 2012 încoace?

- Da, ar putea. Linia de finanţare nu este pentru supravieţuire, ci pentru a ne asigura o zonă de confort şi pentru a spori numărul de proiecte europene pe care Universitatea le poate accesa, dar cărora trebuie să le asigurăm şi cofinanţarea. Deci precauţia trebuie să rămână o caracteristică a noastră.

- În toamnă, poliţiştii au percheziţionat biroul dvs. şi al prorectorului Marcela Prada, suspectând un fals intelectual la încheierea unui contract cu firma CIAC, deţinută de prodecanul de la Protecţia Mediului, Ioan Mintaş. În ce fază este ancheta?

- Aşteptăm finalizarea cercetărilor. Deocamdată nu sunt elemente care să ducă la vinovăţia cuiva sau la existenţa unui prejudiciu.

- În toamnă încep alegerile pentru conducerea Universităţii, care vor culmina în primăvară cu cele pentru Senat şi Rectorat. Vă mai doriţi un mandat de rector?

- Pot da un răspuns doar spre sfârşitul anului, când voi avea mai multe date privind legislaţia şi când trebuie să prezint nişte indicatori pe care apoi să-i am la baza unei astfel de decizii.