Cu emoţii, profesorul Constantin Bungău a câştigat acum două săptămâni un nou mandat de rector al Universităţii din Oradea. Ultimul, întrucât Legea Educaţiei permite unui universitar să exercite funcţia cel mult 8 ani. Lupta n-a fost uşoară, având concurent un fost aliat - Florian Bodog, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie şi senator PSD.

Cu toate că de data asta nu mai are ce pierde, cum s-a întâmplat în campanie, când s-a temut să nu-şi irite alegătorii, Bungău s-a ferit şi în interviul acordat BIHOREANULUI la începutul noului mandat să se pronunţe în flagrantul caz de plagiat al profesoarei Simona Cavalu, tot de la Medicină, susţinând atât că plagiatorii nu ar fi majoritari, cât şi - pe de altă parte - că nu-i va "acoperi", ba chiar promite că va lua măsuri de prevenire a furtului intelectual. Primul pas va fi achiziţia unui program informatic performant care să descopere orice asemenea hoţie.

Promisiuni cu uşi închise

- Aţi câştigat un nou mandat de rector după un scrutin imprevizibil, în care iniţial părea câştigător decanul FMF. Ce a făcut diferenţa?

- Părerea mea e că unii colegi care nu au participat la primul tur au considerat că trebuie să se implice. Alţii, probabil, şi-au schimbat opţiunea la al doilea tur.

- Chiar dvs. aţi constatat că aţi strâns mai puţin cu 100 de voturi decât în 2012. De ce v-aţi pierdut susţinătorii de atunci?

- Pentru că Universitatea a trecut prin perioade mai grele din punct de vedere financiar. S-au luat măsuri nu foarte prietenoase, care au suplimentat atribuţiile din fişa postului, şi nu ne-am permis investiţii care s-ar fi cuvenit.

- Campania a fost anostă, fără dezbateri, doar cu întâlniri private ale candidaţilor cu unii electori. De ce nu aţi acceptat ieşiri publice? Şi ce le-aţi promis colegilor?

- Să nu se înţeleagă că mi-a fost frică, dar am considerat că este de prisos să te întâlneşti într-o dezbatere publică unde nu participă nici 10% dintre votanţi. Colegilor le-am promis că voi continua lucrurile bune, voi renunţa la cele care nu sunt bine făcute şi voi asigura o creştere sănătoasă Universităţii.

Mesaj pentru plagiatori

- Aţi rămas dator BIHOREANULUI cu o reacţie în cazul de plagiat al Simonei Cavalu, fiind singurul candidat la şefia Universităţii care n-a oferit niciun răspuns. V-aţi temut că universitarii plagiatori sunt prea mulţi?

- Nu, dar ca rector trebuie să acord autonomie totală Comisiei de Etică.

- Aşadar, în opinia dvs., doamna Cavalu a plagiat sau nu?

- Nu am voie să mă exprim eu, acesta este rolul forurilor de profil. Dar vă garantez că nu sunt şi nu voi fi niciodată de acord ca Universitatea să nu ia măsurile necesare care să împiedice apariţia de plagiate.

- În săptămâna alegerilor, Comisia de Etică a depistat o nouă teză de doctorat copiată, a Gabrielei Bőhm, de la Departamentul Textile. O dovadă în plus că cea mai acută problemă a Universităţii orădene e cea a impostorilor, care o umplu de ruşine. Ce soluţii aveţi, în contextul în care însăşi Comisia caută adesea motive să nu ancheteze plagiatele?

- Comisia nu are voie să caute motive, are un regulament pe care trebuie să îl respecte. Vă asigur că nu încurajăm plagiatele, ci din contră, încercăm să facem prevenţie. În perioada următoare vom implementa cel mai bun soft în acest scop, astfel încât orice universitar să aibă posibilitatea să-şi autoscaneze lucrarea. Raportul scanării va trebui predat odată cu lucrarea. Îmi doresc ca nicio lucrare publicată la Universitatea din Oradea după anul 2012 să nu mai poată fi contestată ca suspectă de plagiat.

- În 2012, Consiliul Naţional de Etică a constatat că Universitatea din Oradea nu a pedepsit-o pe Daniela Ionescu pentru plagiat şi a cerut concedierea ei. Totuşi, aceasta nu doar că n-a fost demisă, ba chiar era cât pe ce să promoveze profesor. Este un etalon local?

- Nu, doamna conferenţiar Daniela Ionescu e un caz de necorelare a prevederilor legislative generate, nu mi-e frică să spun, de cea mai proastă lege care a existat pe zona universitară, Legea 1/2011, care are foarte multe articole care se contrazic sau contrazic alte reglementări legislative, inclusiv pe etică universitară. Documentul CNE nu a putut fi pus în aplicare pentru că nu a avut viza juridică a Ministerului. Am cerut Ministerului clarificări, în mai multe rânduri, cel mai recent în urmă cu câteva săptămâni. Încă nu am primit răspuns.

"Nu" în cazul Dindelegan

- Există mai multe voci, inclusiv în Universitate, care spun că o problemă acută e şi slaba calitate a cadrelor, care afectează, implicit, calitatea absolvenţilor. V-aţi gândit cum să descurajaţi mediocritatea?

- Nu sunt de acord. Probabil că sunt cadre didactice care depun un efort mai mic, dar Universitatea are cadre valoroase şi foarte valoroase. Vă pot da foarte multe exemple de şefi de promoţie care predau la noi sau de cercetători excelenţi.

- Cu două săptămâni înainte de alegeri, procurorii DNA v-au percheziţionat biroul şi casa, într-un dosar de corupţie în care sunteţi implicat alături de fosta decăniţă de la Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, şi de psihologul Camelia Dindelegan. Ce vi se impută?

- Este o cercetare in rem (faţă de faptă - n..r.) cu privire la modul în care Universitatea a desfăşurat concursul pentru ocuparea unui post de profesor la Departamentul de Psihologie. Sper să se dovedească că Universitatea a acţionat corect.

- Conform unor surse neoficiale, Dindelegan ar fi oferit cadouri şefilor din Universitate pentru a fi promovată ca profesor. Şi dvs.?

-  Nu.

Fără restructurare

- Restructurarea Universităţii a fost o temă de actualitate în ultimii patru ani: iniţial aţi respins ideea, apoi aţi dorit s-o aplicaţi, dar s-au opus decanii. Ce veţi face în mandatul următor? Vreţi să propuneţi reducerea numărului de facultăţi şi de specializări?

- Dacă prin restructurare se urmăreşte doar reducerea numărului de facultăţi sau departamente, nu se va ajunge la ce-şi doreşte toată lumea: performanţă. Cine vede Universitatea doar prin prisma unui bilanţ contabil, comparabil cu ceea ce înseamnă o societate economică, greşeşte profund. O restructurare administrativă nu înseamnă că vom fi mai buni pe cercetare. Nu cred că vom fi mai puternici dacă vom avea un număr mai mic de facultăţi, la fel cum un număr mai mare de facultăţi nu înseamnă automat că vom fi mai puternici. Asta nu înseamnă că vom menţine specializări care nu sunt necesare.

- Multe companii din Oradea se plâng că Universitatea nu pregăteşte specialişti în domeniile în care ele activează. E adevărat? Ce plan aveţi pentru adaptarea ofertei la necesităţile economiei locale?

- Eu sunt sigur că pregătim specialiştii căutaţi de 90% din angajatori. Oferta noastră e adaptată la necesităţi, dar recunosc că suntem deficitari în câteva zone, cazuri izolate. De exemplu, ne lipsesc inginerii chimişti.

"Am fost vizionari"

- Primarul Ilie Bolojan a anunţat că-şi doreşte ca tot amplasamentul dintre Peţa şi Cimitirul Municipal să devină campus universitar, relocând Inspectoratul de Jandarmi. Ce strategie aveţi ca Universitatea să nu fie doar mare, ci şi tare?

- În urmă cu câţiva ani am propus ca strada Universităţii să devină pietonală, iar de la Peţa până la capătul străzii, pe stânga şi pe dreapta, să existe un campus universitar. Dacă va fi aşa, aici vom concentra nu doar dotări pentru învăţământ, ci şi spaţii unde companiile private să-şi dezvolte propriile facilităţi, laboratoare pentru inovare. În plus, vor fi spaţii de cazare, facilităţi de luat masa, o bază sportivă modernă. Un campus-grădină multifuncţional, care va întregi activitatea noastră.

- Tot primarul şi-a propus ca municipalitatea să investească bani în facultăţi, avansând chiar suma de 2 milioane de euro anual, vreme de 8 ani. Ce va însemna, concret, investiţia? Şi ce vă cere Primăria la schimb?

- Vor fi investiţii în spaţiile Universităţii, într-un parteneriat onest. Ni se va cere să evoluăm şi să venim în faţa autorităţilor locale şi judeţene cu o viziune pentru crearea de locuri de muncă cu o valoare adăugată mare. Trebuie să spun că şi până acum am fost aşa. Gândiţi-vă că dacă Universitatea nu păstra ingineria în anii 2000, când se căutau doar Dreptul şi Ştiinţele Economice şi mulţi ne-au criticat că noi producem ingineri, în Oradea nu se dezvoltau acum parcuri industriale. Am fost vizionari.

- În ce măsură a avut primarul Ilie Bolojan un rol în competiţia din Universitate? Adversarii spun că v-a sprijinit, iar cei mai critici chiar acuză o oarecare subordonare a dvs. interselor primarului...

- Nu pot să neg că primarul şi-a expus o părere personală cu privire la tipul de persoană potrivită să ocupe funcţia de rector, dar fără să ceară nimic în schimb sau să încerce să politizeze Universitatea. Relaţia noastră este una de colaborare şi respect reciproc.

Acelaşi Bungău...

- Acesta va fi ultimul dvs. mandat ca rector. Cum v-aţi dori să arate Universitatea peste patru ani?

- O universitate care să nu se gândească doar la performanţă, ci la excelenţă.

- Cum credeţi că veţi colabora cu Senatul universitar, care se anunţă a vă fi potrivnic, dat fiind că preşedintele Sorin Curilă l-a susţinut pe Bodog la rectorat?

- Foarte bine. Până la urmă, votul îl dă Senatul, nu preşedintele. De asemenea, cred că un Senat respectat poate să dea soluţii corecte pentru întreaga Universitate, indiferent cine este rector.

- În urmă cu patru ani l-aţi desemnat, după concurs, pe Florian Bodog decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie. Acum vă doriţi un nou decan la FMF?

- Legea prevede că rectorul organizează concursurile pentru decani, dar candidaţii trebuie să treacă prin filtrul cu vot al Consiliului Facultăţii, fără avizul colegilor nu pot ajunge la concurs.  Sigur că mi-aş dori ca aceste concursuri să fie câştigate de cadre didactice care au crezut în planul meu managerial.

- Fiind vorba de un ultim mandat, se poate spune că vă simţiţi "eliberat"? Altfel spus, în următorii patru ani vom vedea la lucru "un alt Bungău"?

- Nu sunt cameleon, nu puteţi vedea un alt Bungău. Nu mă simt mai eliberat, ci din contră, răspunderea o simt mult mai mare. Vreau să las ceva în urmă şi, atunci când lucrezi cu oameni şi bugete limitate, de multe ori nu îţi este uşor.