Acum trei săptămâni, cu ocazia inaugurării noii rubrici "Colţul juridic", arătam în finalul materialului că "săptămâna viitoare sper că vom vedea că legea adoptată miercuri, 24 februarie 2021, cu o largă majoritate, de către Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională, prin care se reduc semnificativ taxele de timbru în procesele civile pornite de cei vătămaţi fizic sau psihic în urma unor accidente, va intra în vigoare".

Iată însă că a fost nevoie de trei săptămâni pentru ca legea votată în 24 februarie să fie promulgată de Preşedintele României şi să fie publicată, în data de 17 martie, în Monitorul Oficial.

Practic, Legea nr. 32/2021, în vigoare din 20 martie 2021, modifică legislaţia taxelor de timbru, prevăzând că "acţiunile şi cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice se taxează cu 100 lei".

De ce a fost nevoie de acest act normativ? Simplu. În condiţiile în care legea stabileşte că sunt scutite de plata taxei de timbru cauzele civile care derivă din penal, în februarie 2014 a intrat în vigoare noul cod penal, care a stabilit că este infracţiune de vătămare din culpă numai fapta care are drept consecinţă peste 90 de zile de îngrijiri medicale; în vechiul cod penal limita era de 10 zile.

Ca atare, toate persoanele care sufereau vătămări ale integrităţii corporale prin fapte săvârşite din culpă - practic accidente de orice fel, în special de circulaţie şi de muncă - care generau până în 90 de zile de îngrijiri medicale, erau obligate să plătească taxe de timbru foarte mari pentru a se adresa justiţiei în vederea obţinerii de despăgubiri, astfel încât majoritatea nu puteau să facă asemenea demersuri.

Noua lege repară această problemă, instituind o taxă modică de 100 lei pentru acest gen de cereri, indiferent de cuantumul sumelor solicitate cu titlu de daune.

Partea interesantă este, însă, faptul că legea reduce taxele de timbru şi la alte procese. Semnul "/" între vătămările fizice şi psihice conduce la interpretarea potrivit căreia şi urmaşii persoanelor decedate în accidente de orice fel, accidente care nu sunt considerate infracţiuni de procurori sau instanţele penale, beneficiază de această taxă modică. De ce? Pentru că formulează acţiuni civile decurgând din vătămări psihice generate de decesul unei persoane apropiate, iar legea cere doar această condiţie şi nu pe cea de a fi victima directă. Altfel, e greu de imaginat că cineva poate fi lezat doar "psihic" printr-un accident a cărui victimă directă a fost.

Şi, vorba aia: Unde-i lege nu-i tocmeală!