Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de reformă a pensiilor speciale din justiție, pe care Executivul condus de Ilie Bolojan intenționează să îl adopte. Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie și va modifica regulile privind calculul pensiilor, condițiile de vechime și vârsta de pensionare.
Schimbările îi vizează în principal pe magistrați, dar și pe personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, precum și pe personalul de specialitate juridică al Curții Constituționale – cu excepția judecătorilor CCR. Proiectul este inițiat în comun de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.
Principalele măsuri propuse vizează vechimea minimă pentru pensionare, vârsta standard de pensionare și plafonul pensiei. Mai precis, pentru a primi pensie de serviciu, va fi de o vechime totală de 35 de ani, dintre care minimum 25 în funcții expres prevăzute de lege (judecător, procuror, magistrat-asistent etc.). Pensionarea se face la aceeași vârstă ca în sistemul public (65 de ani), iar pensia va reprezenta 55% din media veniturilor brute, inclusiv sporurile, din ultimele 60 de luni de activitate.
Proiectul prevede că pensia netă nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, iar cei care se retrag înainte de vârsta standard, dar au 35 de ani vechime numai în funcțiile juridice vizate, vor fi penalizați cu 2% pentru fiecare an lipsă.
Pensiile vor fi ajustate în funcție de creșterile salariale din justiție, dar nu pot depăși 100% din venitul net al unui magistrat în funcție (regula nu se aplică pensiilor stabilite până la 1 octombrie 2025). Actul normativ introduce o majorare treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați și personalul asimilat: de la 47 de ani și 8 luni în 2025, până la 64 de ani în 2036, cu condiția unei vechimi minime de 25 de ani în funcțiile vizate.
Cei care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 sau îndeplinesc până atunci condițiile actuale nu vor fi afectați. Ei își vor păstra pensiile calculate conform legislației în vigoare la momentul pensionării.
Judecătorii CCR – excluși din reformă
Guvernul precizează că noua lege nu se aplică judecătorilor Curții Constituționale, deoarece statutul lor este reglementat exclusiv prin Legea nr. 47/1992, și nu prin Legea nr. 303/2022 privind statutul magistraților. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că includerea lor în ambele legi ar crea un paralelism legislativ contrar principiilor constituționale ale legalității și securității juridice.
Autoritățile subliniază că situația acestora este diferită: judecătorii CCR au mandate limitate la 9 ani, nu o carieră continuă în magistratură, și nu există pentru ei o vârstă standard de pensionare. Orice modificare a statutului lor se poate face doar prin modificarea Legii nr. 47/1992.
Conform legislației actuale, judecătorii CCR cu cel puțin 25 de ani de activitate juridică sau în învățământul juridic superior pot solicita pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul, formată din indemnizația brută de încadrare și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea minimă, se adaugă 1% din baza de calcul, fără depășirea plafonului. Pensia se actualizează în funcție de indemnizația și sporurile judecătorilor în funcție și poate fi recalculată, la cerere, prin includerea vechimii acumulate după stabilirea acesteia.
Proiectul de reformă a pensiilor speciale rămâne în dezbatere publică până pe 23 august. Doritorii pot transmite propuneri și sugestii la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro.