Anotimpul rece este ideal pentru a ne reaminti să fim copii: putem merge la schi, patinaj, saniuş sau pur şi simplu să ne batem cu zăpada. Activităţile de acest gen nu doar că ajută la sănătatea psihică, dar sunt activităţi care ajută şi la remodelarea corpului.

Digi 24.ro a făcut o trecere în revistă a sporturilor de iarnă, respectiv a modului în care ne ajută ele. Potrivit sursei citate, faptul că, de-a lungul anilor, sania din lemn a suferit modificări substanţiale a dus la schimbarea modului în care cei care se dau pe sanie îşi folosesc muşchii corpului.

"Acum săniile, am văzut că sunt din plastic, din alte materiale şi te poziţionezi altfel. Foloseşti foarte mult centură lombară, centură pelvină, zona lombară, mergi un pic altfel. Depinde cum te dai, ce fel de sanie e şi tehnică", afirmă Alin Popescu, medic primar medicină sportivă.

Exceptând datul cu punga pe derdeluş, considerată foarte periculoasă, medicii recomandă orice tip de mişcare! Snowboardul de exemplu, "arde" circa 500 de kilocalorii într-o oră şi antrenează aproape toată musculatura organismului, în special în primele şedinţe.

"În special abdomenul inferior în momentul în care trebuie să te ridici pe placă şi prin prisma faptului că solicită foarte mult echilibrul şi balansarea poziţiei pe placă, lucrează foarte bine talia, spatele, e poziţia cu mâinile lateral ridicate is în mod special musculatura coapselor şi a feselor", spune antrenorul de fitness  Cori Grămescu.

Şi schiul ajută mult, în special pentru aparatul locomotor. "În principiu schiul e un sport care ajută foarte bine aparatul nostru locomotor, e un sport care ajută psihicul, care place celor care îl practică, are şi o anumită componentta de cardio", afirmă Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, citat de Digi24.ro.

"La schi lucrează mai ales în schiul în condiţii mai sportive, în viteză, lucrează foarte bine musculatura trunchiului, acea musculatură numită core muscles, practic abdomenul, musculatura stabilizatoare a spatelui, toţi muşchii care se ataşează de bazin şi în plus în momentul în care învăţăm să facem schi, pentru că mergem foarte mult în plug, lucrează foarte bine interiorul coapsei, o să simţim acolo prima dată, iar pe măsură ce devenim mai obişnuiţi cu schiatul şi căpătăm poziţia coreta de alunecare pe zăpadă lucrează foarte bine partea din spate a coapsei, fesele, coapsele se modelează foarte frumos în schi", spune Cori Grămescu.

De asemenea, patinajul modelează foarte bine corpul dar şi psihicul.

"În patinaj trebuie să fii foarte bine coordonat. Dacă nu eşti, înveţi să te coordonezi. Nu ai cum să faci un pas pe gheaţă fără să îţi coordonezi tot corpul cu piciorul care urmează a fi pus pe gheaţă. Pe lângă faptul că păşeşti pe gheaţă, cu timpul, cu exerciţiu, începi să aluneci. Această alunecare dezvoltă un tempo, tempoul dezvoltă un ritm şi încet încet înveţi să te coordonezi, să te sincronizezi cu ţine însuţi şi, ca în muzică, să dezvolţi stilul tău propriu", afirmă Andreea Ionescu, instructor de patinaj.

"Antrenează foarte mult răbdarea, este unul din beneficiile pe care le aduce vieţii cotidiene: răbdarea şi ambiţionarea că poţi face lucruri pe care alţii le-au început când erau puştani sau mici şi tu le poţi face şi că adult. Patinajul în general exersează această noţiune a echilibrului", a adăugat Ionescu.

Este important, însă, de reţinut că, indiferent de tipul de sport, specialiştii recomandă să ne îmbrăcăm gros şi să nu uităm să facem încălzirea. Pentru a evita accidentările, echipamentul de protecţie este esenţial.