Banca Naţională a României a trimis Guvernului cifrele privind costurile repatrierii aurului din străinătate, cerută insistent de fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, şi de senatorul Nicolae Şerban, arătând că acestea sunt mult mai mari decât cele de păstrare a aurului la Banca Angliei.
"Cheltuielile de transport şi asigurare, potrivit estimării Băncii Naţionale a României, se pot ridica la un nivel însemnat, respectiv la aproximativ 1,4 milioane euro, fiind mai mari decât costurile de custodie la Banca Angliei aferente unei perioade mai mari de 20 de ani", se arată în punctul de vedere al Guvernului, în baza informării BNR, acesta urmând să fie prezentat marţi în şedinţa Executivului.
"Guvernul nu susţine adoptarea acestei legi", se precizează, potrivit adevarul.ro, în documentul citat.
În prezent, România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeaşi din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018.
Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.
Legea repatrierii aurului iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prevede ca România să mai păstreze în străinătate doar 5,185 tone de aur, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.
În noiembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentarilor să reevalueze iniţiativa privind repatrierea rezervei de aur a României de la Londra, majoritatea PSD hotărând însă să ignore solicitarea şefului statului.
În prima parte a lunii decembrie, comisia de buget din Senat a avut pe ordinea de zi proiectul de lege iniţiat de fostul şef PSD şi de Şerban Nicolae prin care Banca Naţională este obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur ţinută de România la Banca Angliei.
PNL şi USR au contestat această lege la CCR, însă sesizarea a fost respinsă. Iniţiativa a fost totuşi întoarsă în Parlament de preşedinte, care a cerut reexaminarea, pe considerentul că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrale Europene, nu are în vedere obiectivele de aderare a ţării noastre la zona euro şi nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere şi costurile acesteia.
În schimb, parlamentarii au vrut ca legea să fie adoptată aşa cum a fost trimisă spre promulgare, membrii comisiei de buget, unde PSD are majoritate, hotărând să respingă criticile preşedintelui şi să trimită proiectul mai departe spre adoptare.