Sâmbătă, la orele 17, ora României, în sute de oraşe de pe continent, printre care şi Oradea, a fost proclamată Republica Europa, ca viitoare formă de organizare a actualelor state europene. "Prin acest gest simbolic, europenii de pe întreg continentul îşi exprimă voinţa de a trăi într-o Europă unită, cu drepturi şi îndatoriri egale pentru toţi cetăţenii, care să fie principalii actori ai unei democraţii reale", scrie în comunicatul postat pe Facebook de Academia Civică Oradea, organizatorul local al evenimentului...

Dacă simţiţi că sintagma "europeni de pe întreg continentul" nu vă include şi că nu aţi ştiut de eveniment, nu vă îngrijoraţi! Genul acesta de întruniri şi conferinţe simbolice sunt făcute parcă special să rămână în anonimat. E drept că nici noi, cetăţenii obişnuiţi, nu ne înnebunim după dezbateri politice dacă nu-s făcute la televizor, în prime-time, cu 3-4 invitaţi nervoşi, cu multă gălăgie şi cu breaking-news.

Expresia "cetăţenii care să fie principalii actori ai unei democraţii reale" pare desprinsă dintr-un manual din care, atunci când e deschis, se împrăştie aşchii de lemn. Asemenea formulări par făcute de către straturile superioare ale societăţii pentru a-şi ermetiza mesajele şi a le face neinteligibile şi neinteresante pentru ceilalţi. Rata lor de succes în mobilizarea oamenilor simpli pentru o democraţie reală se află în imediata vecinătate a cifrei zero.

Dar ce înseamnă "democraţie reală"? Trăim cumva în momentul de faţă într-o falsă democraţie europeană? Se pare că da, după cum dau de înţeles organizatorii, care consideră că o republică europeană va face treabă mult mai bună decât o uniune. Faptul că se cer "drepturi şi oportunităţi egale" pentru toţi cetăţenii Europei pare să adâncească hăul între teorie şi realitate. Avem încă destul de proaspăt în memorie exemplul unui alt sistem care îi considera pe toţi cetăţenii egali şi ştim bine cât de "egali" erau.

Cred că există o cale mult mai simplă şi mai eficientă de a-i învăţa pe români să fie cetăţeni europeni. Să înveţe mai întâi să fie cetăţeni români: să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile, să înţeleagă că nu numai la alegeri şi la proteste se arată gradul de implicare, ci şi în situaţiile de zi cu zi. Abia după ce vor pricepe asta vor putea să gândească în exteriorul propriului cerc şi să se preocupe de o profund ipotetică republică europeană.

Până atunci, iniţiative ca aceasta, organizată de The European Democracy Lab, un think-tank care are pe foaia de parcurs exact aceleaşi idei care stau şi la baza UE, vor îndepărta tot mai mult oamenii simpli de conceptele europene. Dacă nu vor învăţa să vorbească pe limba oamenilor, complicatele organizaţii europene o vor păţi ca politicienii - se vor izola sub globul autosuficienţei şi vor trăi într-o realitate paralelă. Dacă nu cumva asta se şi întâmplă deja.