Or fi maşinile noi sofisticate, confortabile şi rapide, dar nu stau prea bine la farmec, personalitate şi poveste. În căutarea unor asemenea trăsături, câţiva zeci de orădeni şi-au cumpărat, pe lângă maşinile de fiecare zi, şi vehicule istorice, în a căror restaurare au investit ani şi mii de euro.

Investiţia merită, căci automobilele retro sunt, spun ei, ca nişte opere de artă. Deci, valoarea le creşte neîncetat...

Viteză britanică

Triumph Spitfire 1500 din 1976Majoritatea orădenilor pasionaţi de maşinile de epocă s-au reunit în filiala locală a Retromobil Club România, membră a Federaţiei Internaţionale a Vehiculelor Istorice. Preşedintele organizaţiei locale, care numără 39 de membri, este Rencsik Otto, inginer electromecanic şi manager de firmă. Acesta şi-a cumpărat primul autoturism retro în urmă cu şapte ani - un Triumph Spitfire 1500 din 1976 (foto), o maşină sport britanică, decapotabilă.

"Am luat-o din Olanda într-o stare proastă, cu 1.500 euro", spune Otto despre maşina care, la vremea ei, a circulat în SUA. "Întotdeauna mi-au plăcut maşinile, că au fost de epocă sau nu. La o maşină retro, farmecul vine din istoria ei, iar provocarea este s-o aduci cât mai aproape de starea ei originală", povesteşte Otto.

La fel ca alţi pasionaţi, bărbatul se implică în procesul de restaurare a maşinii, alături de mecanici, tinichigii şi vopsitori. "E o muncă de documentare serioasă în spatele acestei operaţiuni. Contează mult detaliile, dacă maşinile din acele serii aveau, spre exemplu, mâner cromat sau nu, dacă avea ceas de producţie franceză sau nu...", exemplifică inginerul.

Nu e singura sa maşină de epocă, Otto deţinând, de asemenea, o Dacia 1300 din anii ’80, într-o stare bună, şi un Ford Taunus din 1984, pe care l-a dezasamblat pentru restaurare.

Omul cu Rolls Royce

Probabil cel mai avid retromobilist orădean e Adrian Farcaş (40 ani), un colecţionar adevărat, care deţine nu mai puţin de cinci exemplare Rolls Royce din gama Silver Shadow, fabricate între 1969 şi 1978, plus un Corvette Stingray din 1981, maşină sport americană, şi un Peugeot 201 Torpedo fabricat în 1929, micuţa nonagenară fiind folosită pe vremuri pentru transportul de mărfuri, neavând, de altfel, banchetă în spate.

Piesele de rezistenţă ale colecţiei sunt, totuşi, Rolls-urile. "Sunt modele folosite inclusiv de prinţesa Diana. La vremea lor au fost foarte scumpe, costau cam 250.000 de euro în banii de azi", explică Adrian. Toate autoturismele, achiziţionate fiecare cu "câteva mii de euro", au trecut prin procese de restaurare, în care, pe lângă specialişti, s-a implicat şi el, piesele fiind cumpărate mai ales din străinătate.

"Sunt maşini pe care le restaurezi ca pe nişte opere de artă. Diferenţa dintre maşinile retro şi cele noi e ca între o casă veche, pe care o refaci, şi un apartament la bloc, care seamănă cu multe altele", explică pasionatul.

Un Rolls din colecţia sa valorează după reînnoire între 15-20.000 de euro. De altfel, de curând, orădeanul şi-a vândut un al şaselea Rolls Royce, cu 17.000 euro. "Oricine îşi cumpără mai mult de o maşină istorică face un business, chiar dacă nu le vinde imediat după renovare. Creşterea valorii maşinilor de epocă e mai mare în timp decât a aurului", zice Adrian.

Magie italiană

Fiat 500 "Topolino" din 1938În clubul pasionaţilor activează şi fostul adjunct al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Ovidiu Gherman, care în urmă cu mai mulţi ani a cumpărat la o licitaţie o motocicletă BMW din anii 70 folosită în garda lui Ceauşescu. De câţiva ani are şi un simpatic Fiat 500 "Topolino" din 1938 (foto) care după restaurare arată grozav.

La vremea lui, un astfel de Fiat era una dintre cele mai mici maşini din lume. De altfel, "topolino" înseamnă şoricel. "Am găsit-o la o doamnă pe strada Castanilor. Era într-o stare deplorabilă, femeia îşi ţinea câinele în ea. Aparţinuse unui fost şef al garajului PCR din Oradea şi în România a ajuns în anii ’60", spune colecţionarul, vicepreşedinte în filiala locală a Retromobil Club. Împreună cu un meseriaş, a restaurat-o cu grijă, pe parcursul a trei ani, căci maşina fusese "tuningată" de foştii proprietari chiar şi cu piese de Dacie.

"Plăcerea de a conduce o astfel de maşină e mult mai mare. Eu o scot duminica la plimbare. Sigur, are minusuri faţă de maşinile de azi, dar trebuie apreciat ce au făcut oamenii aceia în anii ’30 şi funcţionează şi acum". În prezent, maşinuţa ar valora 12.000 euro, dar proprietarul nu e interesat s-o vândă.

Nostalgii la volan

 Volga M21 din 1968Un alt entuziast e pensionarul Doru Curelea, a cărui mândrie este o Volga M21 din 1968 (foto) produsă în Uniunea Sovietică de uzinele GAZ, model folosit de miniştri în regimul comunist. "Am cumpărat-o de la alt orădean, care o ţinea în grădină. Am lucrat la ea piesă cu piesă, timp de trei ani, comandând piese inclusiv din Moscova", povesteşte bărbatul, care în tinereţe a lucrat ca şofer profesionist.

Doru a ales să-şi cumpere Volga şi din nostalgie. "Tatăl meu a avut un Moskvici 407, tot o maşină sovietică, pe care şi eu am învăţat să conduc, dar şi-a dorit toată viaţa o Volga, numai că era scumpă. Am vrut s-o cumpăr şi în memoria lui", explică pasionatul. La volanul unei astfel de maşini senzaţiile sunt speciale: "Acum toate-s electronice, apeşi pe butoane. La maşinile de epocă totul e manual, numai fier, fără plastic, iar direcţia este manuală. Ăsta e farmecul!".

Între colecţionari se află şi fostul prezentator TV Vlad Tătaru, posesorul  a două Dacii 1300, din 1978 şi din 1980. Prima e gata restaurată, cealaltă încă în lucru. "Maşinile istorice au ceva aparte, au personalitatea lor. Fiecare a fost cumpărată de cineva, a fost aşteptată de cineva, a făcut parte din viaţa unor generaţii", îşi explică el pasiunea.

Restaurarea unei Dacii, spune Vlad, poate costa cât a unui Rolls Royce, dar pasionaţii îşi asumă investiţiile. De altfel, colecţionarii recunosc că pasiunea le este costisitoare, cerând atât timp, cât şi bani. Toţi spun, însă, şi că o plimbare la volanul unei bijuterii de odinioară este nepreţuită...


FRUMUSEŢI LA EXPOZIŢIE
Raliu la Oradea

De două ori pe an, primăvara şi toamna, membrii filialei Oradea a Retromobil Club România îşi scot piesele la paradă, cele mai recente ediţii având loc în Piaţa Unirii şi atrăgând mii de curioşi. Pe lângă Rolls Royce, Peugeot, Volga, Fiat şi Corvette, la cea mai recentă ediţie au fost expuse modele de epocă ale unor mărci precum Mercedes, BMW şi Cadillac.

În această perioadă, pasionaţii orădeni îşi pregătesc maşinile pentru Raliul Carpaţi Retro, programat în perioada 31 august - 2 septembrie chiar la Oradea, cu participanţi din toată ţara, evenimentul fiind inclus în calendarul Retromobil Club România.