În data de 23 martie 2022, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat trei proiecte de modificare a aceleiaşi legi, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, unul mai "năstruşnic" decât altul...
În esenţă, dacă modificările nu vor fi contestate la Curtea Constituţională (şi nu există indicii pentru aceasta contestare), schimbările majore pot fi sintetizate astfel: persoana sancţionată va formula plângere la instanţa de la domiciliul său şi nu la instanţa unde s-a săvârşit fapta, cum este în prezent, plângerea se va face utilizând un formular tip pentru toate amenzile sub 3.000 lei, iar dacă persoana sancţionată nu va plăti amenda şi nici nu va executa munca în folosul comunităţii, va fi pasibilă de închisoare, deoarece săvârşeşte o infracţiune.
Dincolo de faptul că modificările sunt efectiv prost redactate şi fără nicio legătură cu dreptul şi cu viaţa reală a societăţii (aspecte care se regăsesc mai nou la aproape toate actele normative), este efectiv de neînţeles cum Parlamentul României poate adopta, în aceeaşi zi, trei legi de modificare a aceluiaşi act normativ?!
Potrivit primei legi, plângerea se va putea face şi la domiciliul persoanei sancţionate, nu numai la locul faptei, care rămâne alternativ. Pe fond, modificarea nu este foarte toxică, deşi regula este că probele se administrează cel mai bine la "locul faptei". În plus, această modificare va uşura mult sarcina şoferilor sancţionaţi, care nu vor mai trebui să facă drumuri prin ţară la procese şi, mai ales, pentru obţinerea certificatului necesar la recuperarea permisului suspendat.
A doua lege de modificare prevede că neexecutarea muncii în folosul comunităţii, aplicate de regulă celor care nu plătesc amenda, va fi infracţiune, iar persoana în cauză va fi pasibilă de închisoare. Actul normativ conţine multe aspecte discutabile din punct de vedere constituţional şi voi reveni asupra lui săptămânile următoare.
În fine, cel mai ciudat proiect prevede că în cazul amenzii sub 3.000 lei, procedura de judecată va fi scrisă şi pe formulare. Petentul va completa un formular, iar dacă formularul nu e completat bine, va primi un alt formular de completare a formularului iniţial. Acestea vor fi transmise "organului", care va răspunde, evident, tot pe formular. Instanţa va decide ulterior dacă judecă numai pe formulare sau şi cu prezenţă, fără a exista însă criterii clare.
Cel mai amuzant este, însă, faptul că nu legea, ci "organul" este cel care stabileşte procedura aplicabilă: îţi dă peste 3.000 lei - te judeci ca acum, îţi dă sub 3.000 lei - treci la judecata pe formulare...