Cunoscută de toată lumea sub denumirea lacul cu nuferi, rezervaţia naturală Pârâul Peţea din Băile 1 Mai a ajuns precum un muribund de care toţi se feresc, de frică să nu se contamineze cu mirosul morţii. După ce lacul Ochiul Mare a rămas fără apă, inclusiv custodele, Muzeul Ţării Crişurilor, a cerut în repetate rânduri Ministerului Mediului să-i ia această răspundere de pe umeri, deoarece nu are, de fapt, cum s-o protejeze.

În timp ce responsabilii de la Bucureşti, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi de la Ministerul Mediului, nici nu s-au sinchisit să le răspundă muzeografilor orădeni, în cele din urmă dorinţa acestora s-a rezolvat pe cale "naturală", de la sine: Muzeului i-a expirat contractul de custodie. Aşa că rezervaţia a rămas şi fără apă, şi fără nuferi, şi fără stăpân...

Pe ducă

Rezervaţia Peţea, importantă pentru că este singurul loc din Europa în care creşte natural nufărul termal, roşioara lui Racoviţă şi melcul termal, agonizează de aproape cinci ani. În decembrie 2010, nivelul apei din lacul Ochiul Mare s-a redus brusc, iar temperatura apei a scăzut de la 30 la doar 10 grade. Primele semnale de alarmă asupra îngrijorătorului fenomen l-au tras angajaţii Muzeului Ţării Crişurilor, în calitate de custozi ai rezervaţiei ştiinţifice de importanţă naţională, care cu câteva luni înainte tocmai îşi reînnoiseră în relaţie cu Ministerul Mediului că vor îngriji rezervaţia.

De patru ani încoace, însă, muzeografii nu o îngrijesc, ci o tot resuscitează. Printr-un furtun împrumutat de la pompieri, pompează în lac apă termală scoasă dintr-un foraj ce aparţine SC Turism Felix, "perfuzie" fără de care lacul s-ar fi stins de mult. "Lacul are acum 3% din suprafaţa iniţială şi sub 5% din volumul de apă obişnuit", explică muzeograful Radu Huza (foto). În timp ce însăşi existenţa rezervaţiei este periclitată, speciile endemice de aici au supravieţuit doar graţie unor proiecte de cercetare, unul întreprins în nume personal de un biolog al Universităţii din Oradea, Cristian Blidar, care a reprodus in vitro nufărul termal, în timp ce muzeografii au mutat în acvarii exemplare din roşioara lui Racoviţă şi din melcul termal.

Dispariţie misterioasă

Întrebarea cheie care stăruie de aproape cinci ani a rămas însă fără răspuns: de ce dispare apa din lac şi cum poate fi oprită dispariţia?

Încă de la început, muzeografii au susţinut că de vină ar fi proprietarii de hoteluri şi pensiuni din Băile 1 Mai şi Felix, bazându-se însă doar pe nişte opinii, nu pe date certe. Ca să afle dacă acestea sunt întemeiate ori nu, de-a lungul anilor Prefectura a mobilizat mai multe echipe de control împreună cu reprezentanţi ai Primăriei Sînmartin, ai ANRM şi Gărzii de Mediu, dar n-au depistat decât o mână de hoţi. Problema e că nici după închiderea robinetelor acestora apa tot n-a revenit în lac. Anul acesta, prefectul Claudiu Pop a cerut de la Bucureşti chiar şi un elicopter cu echipamente de termoviziune, aparţinând Ministerului de Interne, pentru a se depista dacă nu cumva apa termală se pierde pe undeva. Nu de alta, dar dispariţia ei din Ochiul Mare ar putea fi începutul unui dezastru, iar pe viitor chiar şi cele două staţiuni să rămână "pe sec"!

Concomitent, diverşi geologi au opinat că dispariţia apei din lac ar fi cauzată de combinaţia mai multor factori: seceta multianuală, consumul iraţional în cele două staţiuni şi în Oradea, ba inclusiv defrişările din Apuseni, care au deranjat apele freatice.

Debite reduse, apa tot dispare

Legal, singura instituţie în măsură să pună un verdict este Agenţia Naţională de Resurse Minerale, care răspunde de toate zăcămintele subterane. Căutând explicaţii şi soluţii, în septembrie 2014 aceasta a angajat o echipă de cercetători de la Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti şi de la Asociaţia Hidrogeologilor din România, a căror muncă decurge însă foarte greoi. De un an, experţii monitorizează fiecare foraj şi lacul, singura măsură concretă luând-o în aprilie, când au redus debitele tuturor exploatărilor cu 30%, pentru cinci luni, cu scopul ca nivelul apei să se menţină la cota de -156 de metri, minimul necesar pentru ca lacul să nu moară definitiv.

Obiectivul a fost, totuşi, ratat. Termenul-limită pentru restricţie expiră în prima zi a acestei săptămâni, dar fără niciun semn dătător de optimism. Joia trecută, când BIHOREANUL a vizitat rezervaţia, nivelul apei din lac era la -162. "Până la jumătatea lunii august, apa a urcat la cota -120, -140, dar acum a coborât iarăşi", zice muzeograful Radu Huza. De ce? Greu de spus. "Urmează să ne adunăm după 1 septembrie, să punem datele cap la cap şi să tragem concluziile", spune hidrogeologul Iancu Orăşeanu, unul dintre specialiştii angajaţi de ANRM.

Contract expirat

În timp ce experţii par neputincioşi, muzeografii sunt hotărâţi să nu-şi mai asume nicio răspundere. În ultimul an, MŢC a transmis Ministerului Mediului cinci adrese pentru a cere rezilierea convenţiei de custodie, deoarece nu are nicio autoritate să gestioneze rezervele de apă, fără de care n-au nici cum să îngrijească rezervaţia. Deşi toate documentele au rămas fără răspuns, angajaţii MŢC nici nu se mai consideră responsabili. "Convenţia de custodie a expirat pe 15 iulie", spune directorul Muzeului, Aurel Chiriac, adăugând că n-a primit răspuns nici măcar când a notificat Ministerul că îi va expira convenţia şi că trebuie să găsească un nou custode.

Aşa cum Ministerul n-a organizat vreo selecţie în acest scop, nici Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, instituţia responsabilă să preia administraţia unei arii protejate fără custode, n-a primit nicio sarcină. Urmarea? Nimeni nu mai răspunde, nici măcar teoretic, de una din cele mai importante rezervaţii naturale din ţară!

Bineînţeles, oficialii Ministerului Mediului n-au răspuns încă nici solicitării scrise a BIHOREANULUI de a explica de ce n-a căutat ani întregi soluţii reale pentru salvarea rezervaţiei şi cine va fi responsabilizat de aceasta.

Aşa că muzeografii, deşi încă mai păstrează cheia de la poarta de acces în aria protejată, aşteaptă doar s-o predea cuiva. Asta în eventualitatea că se va găsi cineva suficient de temerar să-şi asume o responsabilitate de care, iată, fug cu toţii... 


MUTAT
Nufărul din 1 Mai, flotant în Felix

În timp ce în rezervaţia naturală din Băile 1 Mai nufărul termal trage să moară, gingaşa floare poate fi admirată în staţiunea vecină, Băile Felix. Cercetătorul Cristian Blidar, şef de lucrări la Catedra de Biologie a Facultăţii de Ştiinţe (Universitatea din Oradea), cel care a reprodus nufărul termal in vitro, a primit acordul SC Turism Felix să folosească unul dintre cele patru bazine din centrul staţiunii pentru relocarea plantei. Alegerea, fireşte, nu a fost întâmplătoare: apele din Felix au similitudini importante cu cele din locul de baştină al Nymphaea lotus var. Thermalis, sub aspectul mineralizaţiei, al pH-ului şi al temperaturii. Blidar speră că datorită acestora, în 2-3 ani întreaga suprafaţă a bazinului din Felix va fi acoperită de lotusul termal.