Dacă guvernanţii ar vrea ca România să facă bani din turism ar reuşi cu siguranţă. Cel puţin în Bihor, unde peşterile, peisajele şi chiar istoria locurilor ar atrage oamenii cu drag de natură.
Rezervaţia de la Tăşad şi peştera Vadu Crişului sunt doar două dintre bogăţii uitate, ambele rezervaţii naturale bine păstrate...
Muzeul vieţii
Ştiaţi că în Bihor au trăit delfini şi chiar balene? Pare incredibil, dar în urmă cu 13 milioane de ani, judeţul nostru era parte din Oceanul Planetar, iar descoperirile din rezervaţia naturală de la Tăşad o demonstrează.
Înfiinţată în 1971, sub denumirea de "Calcarele tortoniene de la Tăşad", rezervaţia s-a dovedit de-a lungul timpului o adevărată mină de aur pentru specialiştii în paleontologie şi geologie de la Muzeul Ţării Crişurilor. O cetate dacică, fosile de corali, crocodili, delfini sau chiar balene fac parte din colecţia culeasă de aici.
Pentru ca bogăţia locurilor să nu se uite, muzeografii, împreună cu o mână de localnici şi cu autorităţile din zonă, au înfiinţat un Centru de Vizitare a Rezervaţiei, care e de fapt un adevărat Muzeu, mărturie a oamenilor locului. "Este amenajat în spaţiul Căminului Cultural şi nu are, deocamdată, oameni angajaţi. Nu avem fonduri şi mergem pe bază de voluntariat. Muzeul cuprinde atât o parte de geologie, cât şi de arheologie şi există un interior ţărănesc, cu obiecte de la începutul secolului trecut, specific locale", explică geologul Radu Huza (foto), responsabil cu ariile protejate din custodia Muzeului Ţării Crişurilor şi preşedinte al Societăţii de Istorie Naturală Nymphaea, parte în proiect.
Muzeul de la Tăşad poate fi vizitat, cu programare, apelând la localnici. Gabriel Bocşe, care s-a implicat de la început în acest proiect, este unul dintre ei. "Deocamdată nici nu luăm bani pe intrare, că nici nu putem, legal. Cine vrea să vină, ne sună şi mergem. De preferat, grupuri", explică el. Doritorii pot să facă rezervare la telefon 0743.691.391.
Prima peşteră electrificată
Turiştii care merg cu trenul de Cluj nu au cum să nu observe cascada impresionantă ce iese din peştera Vadu Crişului. Parte din aria protejată Defileul Crişului Repede, grota a fost descoperită în 1903, cu toate că frumuseţea cascadei fusese descrisă încă de la sfârşitul secolului XIX. Studiile diverşilor oameni de ştiinţă, printre care şi Emil Racoviţă, au arătat că este una din grotele cu cea mai bogată faună subterană din Munţii Pădurea Craiului.
"A fost prima peşteră amenajată şi electrificată în Bihor şi printre primele din ţară. În Bihor a mai urmat doar Peştera Urşilor, în 1978, şi Peştera Unguru Mare, din Şuncuiuş, în 2000", explică Viorel Lascu (foto), şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.
Peştera merită vizitată mai ales pentru că e amplasată pe un teren deosebit. Galeriile sunt inedite prin formele pe care le au, unele săli purtând nume sugestive, precum Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Adam şi Eva, Raiul, Iadul, Floare de Lotus ori Purgatoriul.
"Poteca turiştilor merge odată cu râul, din loc în loc, iar cei care o vizitează au ocazia să treacă pe alocuri peste lacurile peşterii. În partea finală, care nu e amenajată, există galerii ascendente foarte spectaculoase, unde turistul ajunge foarte aproape de perete", explică Lascu. Grota poate fi vizitată de preferat în grupuri de câte 10-25 de persoane, de miercuri până duminică între orele 9 şi 17, ultima intrare fiind la ora 16. Preţul este de 3 lei.
După cum se vede, bogăţii există. Trebuie doar descoperite...