Două treimi dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, arată rezultatele îngrijorătoare ale unei cercetări sociologice realizate în această lună de INSCOP Research și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER). Remus Ioan Ștefureac, directorul INSCOP Research, trage „cel mai serios semnal de alarmă”, spunând că aceste tendințe sunt o amenințare majoră la adresa democrației și suveranității naționale.
Rezultatele sondajului arată că 66,2 dintre persoanele chestionate au răspuns că dictatorul a fost „un lider bun” când au fost întrebați: „Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”.
Doar 24,1% au răspuns că a fost „un lider rău”, 7,8% au răspuns „nu știu”.
Rezultate „halucinante”
Cercetarea, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, a fost realizată în luna iulie 2025 pe un eșantion de 1.500 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/-2.5%.
Rezultatele complete ale studiului vor fi prezentate public marți, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
Într-un mesaj pe Facebook, Ștefureac a subliniat luni că datele studiului relevă o "prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist". Acesta a descris situația ca fiind "tabloul unei societăți aproape complet fragilizate în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră".
Potrivit directorului INSCOP, anumite rezultate sunt "halucinante" și "dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane."
El a adăugat că aceste "minciuni (n.r. - au fost) exacerbate de peste un deceniu prin intermediul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entități ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească."
sursa: Facebook / Remus Ioan Ștefureac
Nostalgia naturală vs. campanie de destabilizare
Ștefureac a recunoscut că nostalgia după comunism poate fi și un "fenomen natural firesc", determinat fie de "regretul după tinerețea pierdută", fie de "starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul".
Cu toate acestea, el a avertizat că "de neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului!".
Conform acestuia, "procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!". Dimpotrivă, ele sunt "o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale."
Directorul INSCOP a criticat lipsa de reacție atât din partea statului, cât și a societății: "O campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat și nici de societate, nici dinspre sfera publică și nici dinspre cea non-publică." El a subliniat că România nu a construit "capabilități" și nici nu a alocat "resurse pentru a construi anticorpii potriviți pe care nu îi putem găsi decât în atașamentul față de libertate, în buna guvernare, în patriotismul sincer, frate cu integritatea, cu cinstea și bunul simț, nu cu agresiunea și violența de import."
Nicolae Ceaușescu, "star pe Facebook și Tik-tok"
Drept urmare a acestui eșec, Ștefureac a prezentat o statistică șocantă: "astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru România, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România."
El a concluzionat că "epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale."
În final, Remus Ioan Ștefureac a tras un semnal de alarmă privind securitatea națională, întrebând retoric: "Dacă cea mai mare amenințare la adresa democrației românești, la adresa libertății și suveranității noastre, cea reală, nu cea de decor imaginată de scenariștii potemkieni din Răsărit pentru folosul subversiv al neo-Coloanei a V-a, s-a produs pe fondul războiului informațional / hibrid / cognitiv, oare noi chiar nu suntem în stare să construim rapid capabilități de apărare?".
El a făcut o paralelă cu cheltuielile pentru apărare, sugerând că "dacă putem să alocăm 7 miliarde de euro pentru programul F35, veritabile fortărețe zburătoare de care avem nevoie ca de aer pentru a ne apăra granițele, oare chiar nu putem găsi un miliard, doar unul, pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează chiar acum în casa noastră, amenințând grav securitatea națională și, la final, chiar suveranitatea noastră reală."
Cercetarea sociologică indică, a încheiat Ștefureac, "o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale actuale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale tot actuale (cunoașterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.)."