Majoritatea orădenilor știu că deșeurile trebuie colectate separat, însă între ceea ce declară și ceea ce fac sau știu efectiv există diferențe importante.
Un sondaj realizat în cartierele Rogerius, Decebal-Dacia și Olosig arată că 88,5% dintre respondenți susțin că știu în ce container trebuie aruncat fiecare tip de deșeu, dar verificarea făcută de operatorii de sondaj a confirmat acest lucru doar în 67,7% dintre cazuri. Totodată, aproximativ jumătate dintre cei chestionați au recunoscut că au lăsat cel puțin o dată gunoaiele lângă ecoinsule, cel mai des pentru că trapele erau blocate.
Rezultatele au fost prezentate miercuri de Asociația Principele Nicolae, cea care a derulat, în perioada 29 iunie - 28 iulie un studiu privind colectarea separată a deșeurilor în Oradea.
Cei 14 operatori de sondaj, toți studenți orădeni, au discutat cu peste 2.800 de oameni, chestionarele fiind aplicate la ecoinsulele funcționale, dar și la o parte dintre cele care urmează să fie puse în folosință în această toamnă, în cartierele Rogerius, Decebal-Dacia și Olosig. În paralel, au fost împărțite pliante și au fost puse la scările de bloc afișe cu regulile de colectare.
Știu în teorie
Conform rezultatelor, gradul de informare declarat este foarte ridicat: peste 98% dintre participanți știu că deșeurile trebuie colectate separat, iar mai mult de 93% știu că separarea acestora este o obligație legală.
Când vine vorba despre aplicarea concretă a regulilor, însă, procentele scad. La ecoinsulele deja funcționale, 88,5% dintre respondenți au afirmat că știu în ce container trebuie pus un anumit deșeu, însă operatorii au verificat cunoștințele acestora, iar răspunsurile au fost corecte în numai 67,7% dintre cazuri.
Totodată, 58% dintre cei intervievați știau că ecoinsulele au fost achiziționate cu bani din PNRR, iar peste 72% știau că tarifele serviciului de salubritate sunt aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local Oradea.
Nici pregătirea deșeurilor reciclabile nu este făcută întotdeauna conform recomandărilor: doar 33,4% dintre cei chestionați au spus că spală sau clătesc de fiecare dată ambalajele înainte să le arunce, în timp ce peste jumătate fac acest lucru doar uneori. În schimb, 63,3% au declarat că pliază sau turtesc întotdeauna ambalajele, pentru ca acestea să ocupe mai puțin loc în containere.
Gunoi lângă insulă
Un alt rezultat relevant privește deșeurile abandonate lângă ecoinsule, una dintre problemele vizibile și reclamate frecvent în oraș. Aproximativ jumătate dintre respondenți au recunoscut că au lăsat cel puțin o dată deșeuri pe jos, în afara containerelor. În aproape 8 din 10 asemenea situații - 79,3% - motivul invocat a fost blocarea sistemului sau a trapelor ecoinsulei.
Printre celelalte explicații se numără faptul că în jurul insulei existau deja deșeuri abandonate, lipsa cartelei ori a telefonului necesar pentru acces sau pur și simplu graba.
Problemele tehnice ale noilor ecoinsule au fost semnalate și în timpul desfășurării studiului. BIHOREANUL a relatat în iulie, când sondajul era în derulare, că studenții primeau reclamații inclusiv privind trape care nu se deschid ori se blochează.
În ciuda acestor probleme, potrivit sondajului, majoritatea respondenților s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de serviciul de colectare și au apreciat că punctele rămân curate după ridicarea deșeurilor de către operatorul de salubritate.
Camere și amenzi
Chestionați și despre soluțiile pe care le-ar considera eficiente, orădenii au pus pe primul loc supravegherea video a ecoinsulelor, măsură indicată de 56% dintre respondenți.
Alți 53,5% cred că ar trebui aplicate amenzi celor care nu respectă regulile, 52,6% cer campanii permanente de informare și conștientizare, iar 33% ar dori distribuirea unor cartele suplimentare către gospodării.
Nu toți orădenii abordați au fost însă dispuși să participe la cercetare. 4.503 persoane au refuzat să răspundă chestionarului, cele mai multe fără să ofere vreun motiv sau spunând că nu sunt interesate. Operatorii au urmărit însă modul în care cei care au refuzat sondajul și-au aruncat deșeurile, constatând că 48,7% dintre ei le-au colectat separat.
Asociația concluzionează că principala problemă tehnică identificată este funcționarea trapelor și deblocarea containerelor, în timp ce pentru creșterea responsabilității cetățenilor ar fi necesare atât informarea, cât și supravegherea și sancțiunile.
„Oradea performează”
Principele Nicolae (foto) a mulțumit orădenilor care au răspuns întrebărilor și a apreciat rezultatele orașului în comparație cu alte localități în care asociația sa a realizat cercetări similare.
„Avem experiența unor studii anterioare, derulate în alte municipii din România, și putem afirma fără ezitare că Oradea performează în privința aceasta, chiar dacă peste tot este loc pentru îmbunătățiri”, a transmis principele Nicolae, mulțumind totodată Primăriei Oradea și operatorului RER Vest pentru sprijinul acordat proiectului.
Studiul din Oradea este al patrulea de acest tip realizat de Asociația Principele Nicolae, după două cercetări efectuate în Alba Iulia și una în Arad.
În Oradea sunt în curs de instalare 367 de ecoinsule digitalizate, finanțate prin PNRR, destinate colectării separate a cinci fracții de deșeuri. Municipalitatea și-a propus ca prin introducerea acestui sistem să crească rata de reciclare la nivelul orașului.
