Europenii folosesc de multă vreme în agricultură nămolurile rămase după curăţarea apelor în staţiile de epurare, ca fertilizatori ce înlocuiesc cu succes îngrăşămintele chimice. E un procedeu din care toată lumea câştigă: staţiile de epurare scapă de cantităţile uriaşe de nămoluri, iar fermierii îşi întreţin culturile într-un mod ecologic.
În România, folosirea nămolurilor în agricultură este deocamdată o noutate, utilizată la scară restrânsă, iar la Oradea se face un fel de "pionierat", agricultorii bihoreni primind gratuit de la Compania de Apă nămolurile staţiei municipale de epurare a apei. Numai să le ceară...
Cu reguli şi directive
Utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare e reglementată strict de Uniunea Europeană. Deşi au proprietăţi agrochimice utile, utilizarea lor în agricultură poate dăuna solului în cazul în care concentraţia metalelor grele e prea mare şi nămolurile nu sunt suficient tratate. Dacă sunt însă filtrate corespunzător, iar solul e la rândul său curat, combinaţia e perfectă pentru îngrăşarea pământului.
Asta încearcă să le explice agricultorilor bihoreni reprezentanţii Companiei de Apă Oradea, care din acest an au început să "împacheteze" nămolurile şi să le ofere cadou. Valorificarea nămolurilor, numite şi biosolide, este o etapă din cadrul mega-proiectului Aparegio, care presupune extinderea reţelelor de apă şi canalizare atât în municipiu, cât şi în judeţ. Ca să obţină finanţarea europeană pentru proiect, CAO a trebuit să prezinte şi o soluţie pentru eliminarea cantităţilor mari de nămoluri rezultate în urma epurării apei. "Cantităţile de nămoluri sunt şi acum însemnate, iar după ce extinderea va fi finalizată vor fi şi mai mari. În plus, vom mai avea încă două staţii de epurare în judeţ, la Beiuş şi la Tinca, care la rândul lor vor produce biosolide", explică Renata Tripa, purtător de cuvânt al CAO.
Bune la cereale
Pentru eliminarea nămolurilor din staţiile de epurare existau mai multe variante: utilizarea lor în refacerea terenurilor degradate, coincinerarea în staţiile de ciment, depozitarea la halda de deşeuri ori folosirea în agricultură. Cea mai viabilă şi mai prietenoasă cu mediul este utilizarea ca fertilizator agricol, pentru că astfel deşeurile sunt reintroduse în natură, fiind benefice culturilor. "Aceste deşeuri organice parcurg mai multe etape de tratare şi filtrare înainte de a fi folosite în agricultură", explică Tripa. Altfel spus, după ce sunt curăţate de substanţele nocive, asigură solurilor un aport de nutrienţi organici şi microelemente. În plus, un aspect ce merită luat în seamă mai ales în verile secetoase, asigură şi umiditate.
Totuşi, nămolurile nu se potrivesc oricărei culturi, studiile din domeniu arătând că îşi dovedesc mai bine eficienţa asupra cerealelor decât în legumicultură.
Înainte de a fi împrăştiate pe un teren, solul e supus unor teste pedologice şi agrochimice, pentru a se verifica ce materiale conţine şi pentru a se asigura că, după aplicarea nămolurilor, concentraţiile legale de metale grele în sol nu sunt depăşite.
Producţie mai mare
În prezent, la staţia de epurare a Oradiei se usucă zilnic 27 de tone de nămoluri cu o umiditate de 70%, o parte din acestea ajungând pe 45 de hectare de terenuri agricole de pe teritoriul oraşului, în Alparea şi Sântandrei. Întrucât îşi fertilizează terenurile cu nămoluri de prea puţin timp, fermierii bihoreni încă n-au cum să-şi dea seama cât de eficientă e metoda. Însă experienţa agricultorilor din Arad şi Timişoara, care folosesc de mai mult timp nămolurile, demonstrează că producţia poate creşte chiar şi cu 20%.
Cert e că agricultorii nu au decât de câştigat, mai ales că primesc nămolurile gratuit. "Le oferim oricui ni le cere, cu condiţia să îşi facă studiile de sol necesare", spune Tripa. Pentru efectuarea acestora, agricultorii găsesc îndrumare tot la Compania de Apă, prima interesată să scape cât mai repede şi cât mai eficient de reziduuri. Livrarea şi împrăştierea biosolidelor pe terenul agricol e asigurată tot de CAO, aşa că fermierilor chiar nu le rămâne nicio grijă.