România a rămas în categoria statelor recomandate investițiilor, după ce agenția Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al țării la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Calificativul reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”, imediat deasupra nivelului „junk”, atribuit investițiilor considerate speculative.
Decizia a venit însă după o întorsătură mai puțin obișnuită, semnalată sâmbătă, 1 august, de publicațiile G4Media și HotNews: România a contestat concluzia inițială a comitetului de rating și a transmis agenției informații suplimentare, iar hotărârea finală a fost diferită.
Decizia inițială, schimbată după contestație
„Emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare”, precizează Fitch, arătând că acestea au determinat o altă decizie decât cea adoptată inițial de comitetul de rating.
Agenția nu dezvăluie care fusese prima hotărâre. Formularea indică însă faptul că România se îndrepta spre o decizie nefavorabilă. Agenția de presă Reuters scrie explicit că țara a evitat la limită retrogradarea din ultima treaptă recomandată investițiilor.
Coborârea cu o singură treaptă, la „BB+”, ar fi trimis obligațiunile statului în categoria speculativă și ar fi putut determina retragerea unor investitori, precum și creșterea costurilor la care România se împrumută.
Ratingul „BBB-” nu înseamnă că România se află în pericol iminent de neplată. Potrivit definițiilor Fitch, calificativele din categoria „BBB” indică un risc de neplată considerat, în prezent, scăzut și o capacitate adecvată de achitare a obligațiilor financiare, dar vulnerabilă la înrăutățirea condițiilor economice.
Deficit mai mic, dar încă printre cele mai ridicate
Potrivit evaluării Fitch, ratingul României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fonduri și finanțări externe, dimensiunea economiei, precum și de nivelul PIB-ului pe locuitor și indicatorii de guvernanță, superiori celor ai altor state din categoria „BBB”.
Agenția estimează că deficitul administrației publice se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, după ce în 2024 ajunsese la 9,3%. Chiar și în scădere, deficitul României rămâne printre cele mai mari din categoria statelor cu rating „BBB”.
Ministerul Finanțelor susține că execuția bugetară din prima jumătate a anului a cântărit decisiv în evaluare. Deficitul bugetar calculat în numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de aproximativ 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Fitch estimează însă că economia României se va contracta cu 0,6% în acest an, iar reducerea deficitului va încetini după 2026. Agenția anticipează un deficit de aproximativ 5% din PIB în 2028 și avertizează asupra riscului unei noi relaxări fiscale înaintea alegerilor parlamentare.
Totodată, ponderea datoriei administrației publice ar urma să crească de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025 la 64,5% în 2028, depășind media prognozată pentru statele cu rating comparabil.
Criza politică amenință reformele și banii europeni
Perspectiva negativă este justificată prin deficitele bugetar și de cont curent încă ridicate, creșterea datoriei publice, inflație și incertitudinea politică.
Fitch amintește că România a rămas fără un guvern cu puteri depline după destrămarea, în luna mai, a coaliției formate din patru partide. Momentul instalării, componența și stabilitatea viitorului Executiv sunt considerate extrem de incerte, din cauza divergențelor dintre foștii parteneri.
Blocajul politic a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru perioada de după 2026 și a întârziat adoptarea reformelor restante din PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea unor fonduri europene. În același timp, banii proveniți din politica de coeziune, PNRR și mecanismul european SAFE au redus în acest an necesarul de împrumut al statului de pe piețele externe.
Într-o postare publicată pe Facebook după anunțul Fitch, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris menținerea ratingului drept „un nou test trecut la limită” și a avertizat că România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating.
„Perspectiva negativă ne arată că stabilitatea politică, continuarea reformelor și respectarea traiectoriei fiscal-bugetare rămân criterii importante”, a declarat Nazare.
Perspectiva negativă nu înseamnă o retrogradare automată, dar arată că balanța riscurilor rămâne orientată în jos. Fitch avertizează că blocarea consolidării fiscale și continuarea creșterii datoriei ar putea provoca reducerea ratingului. În schimb, scăderea constantă a deficitului și apariția unor perspective credibile de stabilizare a datoriei ar putea determina revenirea perspectivei de la negativă la stabilă.