Sistemele centralizate de termoficare din România, vechi, energofage şi poluante, au fost un cartof fierbinte încă din perioada negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
Cum majoritatea oraşelor de la noi au CET-uri depăşite tehnologic şi uzate fizic, intens producătoare de noxe, pentru rezolvarea problemei UE a pus la dispoziţia României un program special de finanţare. Banii, 220 milioane euro, au ajuns la şapte oraşe, între care şi Oradea, fiecare fiind liber să aleagă dacă îşi retehnologizează vechile centrale sau îşi construieşte altele noi. În toate cazurile, numitorul comun este, după cum a constatat BIHOREANUL, încălzirea pe gaz, ceea ce pare să îndreptăţească şi decizia autorităţilor orădene de a renunţa la cărbune în favoarea acestuia.
Vechi vs. nou
Cele şapte oraşe care şi-au împărţit banii europeni pentru modernizarea sistemelor de termoficare sunt: Oradea, Iaşi, Timişoara, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Focşani şi Botoşani. Oradea a atras cea mai mare sumă, 77,7 milioane euro, în timp ce Iaşiul a primit 61,2 milioane, Bacăul 63,2, Timişoara 58,3, Râmnicu Vîlcea 59,3, Focşani 35,4, iar Botoşani 36,5 milioane. Motivul? Din toate cele şapte oraşe, Oradea are cei mai mulţi consumatori racordaţi la sistemul centralizat de încălzire: peste 65.000 apartamente.
Râmnicu Vâlcea, Timişoara şi Iaşi au ales să-şi retehnologizeze actualele centrale, iar Bacău, Focşani, Botoşani şi Oradea să-şi facă CET-uri noi. O analiză a proiectelor arată că decizia muncipalităţilor a ţinut cont în principal de două criterii: numărul şi vechimea cazanelor funcţionale în centralele existente. Altfel spus, oraşele cu CET-uri ceva mai noi sau modernizate cât de cât de-a lungul anilor au optat pentru retehnologizare. Celelalte au trebuit să o ia de la zero, cu centrale noi, cum e şi cazul Oradiei.
Centrală-avion
După cum se ştie, administraţia orădeană a ales varianta construirii unui CET nou pe gaz. Cazanele celui vechi, pe cărbune, puse în funcţiune în 1966, şi-au depăşit de mult durata de viaţă şi, nefiind niciodată modernizate, e un miracol că încă funcţionează. Decizia realizării unei noi centrale s-a bazat pe un masterplan făcut în 2009 de Institutul de Studii şi Proiectări în Energie, care a concluzionat că soluţia cea mai eficientă este o centrală de cogenerare, care consumă gaz pentru a produce nu doar energie termică, ci şi electrică, din vânzarea acesteia din urmă urmând să fie suportată şi o parte din costurile producerii gigacaloriei.
Noul CET costă 52 milioane euro şi este realizat de firmele Elsaco Engineering şi STC Italia, care au deschis şantierul în decembrie 2014. Piesa-vedetă va fi o turbină cu o putere de 45 MW/h electric şi 43 MW/h termic, care funcţionează pe acelaşi principiu precum motoarele avioanelor cu reacţie.
În plus, proiectul orădean mai prevede lucrări de reabilitare a 17,5 kilometri de reţele de termoficare, lucrările în valoarea de peste 16 milioane euro fiind începute în primăvara anului trecut.
Presaţi de presiune
Spre deosebire de Oradea, municipalitatea ieşeană a optat pentru retehnologizarea sistemului de termoficare actual, dar asta pentru că oraşul are două CET-uri: unul pe gaz, cu cazane date în funcţiune între anii 1966 şi 1981, iar celălalt pe huilă, din 1986. Deşi niciuna din termocentrale nu are durata de utilizare expirată, cum e cazul Oradiei, autorităţile din Iaşi ar fi vrut să construiască un CET nou pe gaz, la fel ca la noi.
„Am luat varianta realizării unei centrale de cogenerare, ca la Oradea, dar în Iaşi nu avem presiune suficientă la gaz, pentru ca ea să poată funcţiona în condiţii optime", a explicat BIHOREANULUI Ana Maria Icătoiu (foto), director comercial al Dalkia, firma privată care a concesionat serviciul de termoficare din Iaşi. Ca urmare, oraşul depinde de un CET pe combustibil solid, iar realizarea unuia nou, tot pe cărbune, nu intra defel în calculele autorităţilor, deoarece ar fi însemnat costuri uriaşe, cu neputinţă de acoperit chiar şi din banii europeni.
Ca urmare, cu fondurile de la UE, Iaşiul retehnologizează trei cazane din CET-ul pe gaz şi doar unul din CET-ul pe cărbune, înlocuieşte 11 kilometri de magistrale, montează o instalaţie de desulfurare la termocentrala pe cărbune, care să limiteze noxele emise în atmosferă, şi îşi construieşte un sistem de colectare uscată a cenuşii rezultate în urma arderii cărbunilor. Astfel, în loc ca cenuşa să fie amestecată cu apă şi depozitată pe un teren, soluţie interzisă de UE, va fi strânsă în silozuri uriaşe, în vederea reciclării. „Cenuşa va fi folosită de firmele producătoare de cărămidă, ceramică", explică reprezentanta firmei Dalkia.
Oraşe cu variante
Timişoara, oraş cu populaţie mult peste a Oradiei, dar cu mai puţini abonaţi la sistemul de termoficare centralizat, a optat tot pentru retehnologizare. „Noi nu aveam nevoie de o centrală nouă, pentru că cele două CET-uri pe care le avem nu sunt atât de vechi precum cel de la Oradea, iar de-a lungul anilor am mai şi investit în retehnologizarea lor", explică Ioan Zubaşcu, managerul proiectului. Din cele două termocentrale timişorene, una funcţionează pe gaz şi cealaltă pe lignit, cazanele fiind puse în funcţiune în anii 80, deci cu două decenii mai recent decât cele de la Oradea.
Cu bani europeni, timişorenii au modernizat cinci cazane, au montat o instalaţie de desulfurare şi au retehnologizat pompele pentru transportarea agentului termic. „Toate noile instalaţii sunt deja în funcţiune", spune Zubaşcu. Edilii speră acum că vor reuşi să reducă costul gigacaloriei, astfel ca timişorenii să ceară din proprie iniţiativă rebranşarea la CET-uri.
Cel de-al treilea oraş care a optat pentru retehnologizare, Râmnicu Vâlcea, are o termocentrală mixtă, pe cărbune şi gaz, cu cazane recente, din 1993. Astfel, banii europeni îi va folosi exclusiv pentru a reduce poluarea. În plus, oraşul mai are un CET în conservare, început de comunişti, şi a cărui finalizare şi-a asumat-o Consiliul Judeţean Vâlcea, el urmând să funcţioneze pe bază de biomasă, adică rumeguş şi tocătură de lemn.
Soluţii salvatoare
Celelalte patru oraşe care beneficiază de fonduri UE pentru rezolvarea problemei termoficării - Bacău, Focşani, Botoşani şi Oradea - au mizat în exclusivitate pe sisteme noi pe gaz.
Focşănenii, cu puţin peste 15.000 clienţi, au renunţat la vechile cazane mixte pe gaze şi păcură în favoarea unui CET nou exclusiv pe gaz, iar o parte din bani vor fi cheltuiţi pentru reabilitarea a 14 kilometri de reţele de transport. „Retehnologizarea cu motoare în cogenerare, precum şi extinderea şi reabilitarea sistemului de distribuţie a agentului termic au fost decizii salvatoare, care au avut ca rezultat revitalizarea ENET şi implicit ieşirea din starea precară de incapacitate funcţională", susţine conducerea societăţii de termoficare din Focşani, aflată în trecut în pragul falimentului.
Botoşaniul, cu peste 10.000 de abonaţi la termoficarea centralizată, are o centrală nouă, tot pe gaz, renunţând definitiv la vechile cazane pe păcură. Bacăul, oraş cu 20.000 de abonaţi, avea două CET-uri, unul pe gaz, iar celălalt pe păcură. Acesta din urmă a fost demontat, iar cazanele pe gaz modernizate şi completate cu o centrală de cogenerare, care va produce şi energie electrică, într-un mod similar celui de la Oradea, însă la o capacitate mai mică.
Concluzia? În ciuda zvonisticii că oraşele din România ar fugi de centralele pe gaz, cum susţin contestatarii viitorului CET din Oradea, încălzirea cu acest combustibil este cea mai uzitată variantă. Rămâne doar ca timpul şi facturile să dovedească pe viitor că e şi cea mai bună...
BUN DE ÎNCHIS!
Fără autorizaţie de mediu
Din rândul celor şapte oraşe cu proiecte de termoficare pe fonduri europene, Oradea este singurul care nu s-a conformat obligaţiilor de mediu impuse de UE. Toate CET-urile pe cărbuni au avut dreptul să depăşească limitele emisiilor de oxid de azot, dioxid de sulf şi pulberi până la 31 decembrie 2013. Din acel moment, cazanele pe cărbune trebuiau fie oprite, fie dotate cu instalaţii de depoluare în întreaga ţară.
La Oradea, însă, investiţia în vechile cazane a fost considerată inutilă, dat fiind că se pregătea construirea unei termocentrale noi, iar oprirea celei vechi n-a fost posibilă întrucât cea nouă e în facere. Drept urmare, de la 1 ianuarie 2014, CET-ul orădean funcţionează fără autorizaţie de mediu valabilă şi, teoretic, ar putea fi închis în orice moment. Cine şi-ar asuma, însă, o asemenea răspundere, mai ales în plină iarnă?...