​Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a poposit, marți, la București, într-un moment tensionat al relatiilor româno-ungare, legat în bună măsură de schimbul de declarații pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Supărarea părții române este însă una de mai lungă durată și se referă, în principal, la infuzia masivă de bani a Ungariei în Transilvania.

Peter Szijjarto a taxat într-o conferință de presă comună cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind Ardealul dat ungurilor. „Nu vrem să participăm la discuții de politica internă, ne dorim să nu se repete aceste discuții”, a spus el, fără a-l nominaliza pe șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a lansat recent un atac extrem de dur la adresa PSD, acuzând partidul că vrea "să dea Ardealul ungurilor" și spunând că este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlament. "E incredibil ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD-ul a ajutat UDMR-ul să treacă prin Camera Deputaților o lege care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României. În timp ce noi, eu, Guvernul, ne luptăm cu pandemia de coronavirus, PSD-ul, marele PSD, se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor”, a spus Iohannis.

Întâlnirea Szijjarto-Aurescu de marți a avut loc în marja vizitei ministrului ungar în România, vizită care Bucureștiul ar fi preferat să nu aibă loc, având în vedere momentul apropiat al aniversării momentului Trianon. De altfel, ministrul Român de Externe a recunoscut acest lucru în conferința comună de presă. „Așa cum i-am transmis, aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie”, a spus Aurescu. „România e profund interesată să ieșim din logica provocărilor”, a precizat el.

De altfel, ministrul român a cerut ca oficialii din Ungaria să se abțină să facă declarații care ar putea duce la deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, punct de vedere susținut și de Szijjarto. Acesta din urmă a insistat însă că momentul Trianon reprezintă „o mare supărare” pentru maghiari, nefiind un motiv de aniversare.

Un punct sensibil pe agenda discuțiilor a fost cel referitor la finanțarea Guvernului Ungariei pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, cei doi oficiali convenind încheierea unui acord în acest sens, lucru cerut de București.

Hotnews.ro scrie că „Planul Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică începând cu anul următor este o consecință a Strategiei Națiunii asumată de Viktor Orban în urmă cu aproape zece ani și are ca scop reunificarea națională a maghiarilor din bazinul Carpatic, din punct de vedere identitar, nu geografic. Iar pentru asta a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat, în mod repetat, că investițiile masive ale Guvernului Ungariei în Transilvania nu au acordul României, reclamație rămasă fără răspuns până azi. 

Liderul UDMR Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru presa maghiară că liderii de la București, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au cerut un acord scris pentru asta. Administrația condusă acum de PNL îl cere, iar Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto au convenit marți, la București, să înceapă discuțiile.

„În 2017 am vorbit cu Teodor Meleșcanu despre această problemă. Am discutat condițiile. Ne-am uitat în ochii celuilalt. Și astfel am stabilit programul. Am înțeles că dl ministru vrea să facem o înțelegere în scris. Vom face. Pe teritoriul României, fără acest acord nu putem”, a spus Szijjarto.

Ce vrea Bucureștiul? „Am transmis colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă”, a spus Bogdan Aurescu, citat de Hotnews.ro.

Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare din România prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Programul este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția.

Aceste documente prevăd o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură, precum și acordul celuilalt stat.

În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Haghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.

„Cu toate acestea, autoritățile de la București au evitat să califice tranșant drept ilegal programul derulat de Guvernul Ungariei în Transilvania, preferând să invoce lipsa acordului României. Acesta probabil și în lipsa unor investiții ale Bucureștiului în dezvoltarea economică a celor trei județe, din care Harghita și Covasna în topul celor mai sărace din țară. De asemenea, sume consistente au ajuns, prin TVA, în bugetul național”, scrie sursa citată.