Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat luni seară, la oa 22, într-o şedinţă cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE şi UDMR Codului de procedură penală. Modificările cu dedicaţie pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, au rămas.

Potrivit site-ului g4media.ro, s-au înregistrat 175 de voturi "pentru", 78 de voturi "împotrivă" şi o abţinere.  

"De astăzi pedofili, criminali, filmaţi cu telefonul mobil vor scăpa dacă nu vor fi alte probe! De astăzi România este un rai al infractorilor!", a declarat, potrivit HotNews.ro, Dan Barna, de la USR.

Pe repede-nainte

Actul normativ a fost discutat rapid, tot luni, în comisia condusă de Florin Iordache, şi trimis, după ora 18:00, plenului Camerei. Pentru a putea fi adoptat rapid, conducerea Camerei Deputaţilor a decis, ad hoc, să schimbe şi ziua de vot final, care potrivit Regulamentului, este miercurea.

Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor a fost condusă cu mână forte de Gabriel Vlase, care a tăiat în repetate rânduri microfonul parlamentarilor Opoziţiei, împiedicându-i să vorbească. De altfel, toate amendamentele Opoziţiei au fost respinse. "Noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Vrem să aducem România pe un drum normal. Vă rog să ignoraţi sarcina şi ordinul de partid şi să votaţi fiecare aşa cum credeţi", a spus Florin Iordache.

Opoziţia şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor au criticat dur modificările aduse de PSD, ALDE şi UDMR Codului de procedură penală, despre care au spus că vor avea efecte devastatoare asupra anchetelor penale, eliminând o serie de instrumente legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile.

Modificările controversate aduse Codului de procedură penală au fost adoptate miercurea trecută de Senat cu 74 de voturi "pentru" şi 28 "împotrivă". Senatorii au aprobat toate modificările propuse în raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Niciunul dintre amendamentele Opoziţiei respinse în comisie nu a trecut în plen.

Cu dedicaţie

Printre noile prevederi se numără articole cu dedicaţie pentru politicieni sau oameni influenţi, precum Liviu Dragnea sau Dan Voiculescu, dar şi amendamente prin care cei care comit fapte penale primesc noi instrumente în lupta cu justiţia, fiind efectiv avantajaţi în faţa anchetatorilor.

Sintagma "suspiciune rezonabilă" a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma "indicii temeinice", iar modalităţile şi posibilităţile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.

Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. De asemenea, probelele referitoare la alte infracţiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanţă.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reuşesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

Liberarea condiţionată poate fi cerută din 6 în 6 luni, faţă de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.

Au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentinţe judecătoreşti definitive: neredactarea şi / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluţionarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea); sancţionarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă astfel a fost influenţată decizia pronunţată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu).

De asemenea, scrie g4media, a fost adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii: "În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate. (amendament PSD şi UDMR)".

Totodată, instanţa de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanţă decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi.

Anterior votului final pe modificările aduse Codului de procedură penală, liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că îşi doreşte finalizarea dezbaterilor pe cele două Coduri penale până la finalul sesiunii parlamentare, în caz contrar spunând că va fi convocată o sesiune extraordinară în luna iulie. Liderul PSD a spus chiar că varianta unei ordonanţe de urgenţă este una "pertinentă", acuzând faptul că mai multe legi importante votate în Parlament ar fi fost întârziate de partidele de opoziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis prin atacarea repetată la CCR.

Cârdășia infractorilor

În cadrul dezbaterilor generale, liberalii au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională "această eroare" pe care a făcut-o majoritatea PSD, ALDE, UDMR. Deputatul PNL Raluca Turcan a spus că "acest proiect de lege este o cârdăşie a infractorilor politici pentru că aţi scăpat inclusiv infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală".

Parlamentarii USR şi PMP au protestat împotriva modalităţii rapide de adoptare a modificărilor aduse Codului de procedură. Toţi deputaţii USR au purtat în timpul şedinţei de plen tricouri cu mesajul "Fără penali în funcţiile publice", în vreme de deputatul PMP Robert Turcescu a înşirat pe holul Camerei foile raportului de peste 300 de pagini elaborat de comisia condusă de Florin Iordache.

Cele mai importante modificări aduse de PSD – ALE – UDMR Codului de procedură penală:

Art. 4, aliln (3): În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate(amendament PSD şi UDMR).

Art. 4, alin (4): În cursul urmăririi penale sau al judecării organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.

Art. 15: Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice (prevedere în vigoare – presupunerea rezonabilă) că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia (amendament Ministerul Justiţiei).

Art. 92, alin (2): Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală, cât şi de judecată.

Art. 103, alin (2): Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită din toate probele administrate(prevederea în vigoare – dincolo de orice îndoială rezonabilă).

Art. 103, alin (4): Condamnarea, renunţarea în aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanţe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situaţia de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reţinută în actul de trimitere în judecată.

Art. 106, alin (1’): Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, între acestea intervenind un interval de 12 ore (amendament PSD, ALDE, UDMR şi PNL).

Art. 143, alin (4’): Convorbirile, comunicările sau conversaţiile înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală (amendament PSD).

Art. 168, alin (15’): Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pebtru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie. În cazul în care, pe parcursul percheziţionării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârşire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziţie informatică şi în legătură cu acele fapte sau persoane.

Art. 211: În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin (1). (Prevederea în vigoare – fără limită. Amendament Marton Arpad).

Art. 406: Redactarea şi semnarea hotărârii – În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol şi se reiau dezbaterile.

Art. 421, alin (2): Instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel deâct dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD).

Art. 434, alin (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie: f)hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei – ABROGAT

Art. 453 alin (1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei. (amendament PSD şi ALDE).

i) un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au infuenţat soluţia pronunţată în cauză (amendament PSD).

Art. 457, alin (1): Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia (amendament PSD, ALDE, UDMR) / alin (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţă de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.

Art. 539 alin (1): Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal.

Art. 587 – Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: lit. d)când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la conţinutul infracţiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunţată.