România recuperează 350,7 milioane de euro din a treia cerere de plată din PNRR, dar pierde 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate sau aplicate necorespunzător, potrivit evaluării finale a Comisiei Europene.
Anunțul a fost făcut vineri seară, printr-o postare pe Facebook, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a precizat că este una dintre cele mai dificile cereri de plată gestionate până acum de România.
Cererea de plată nr. 3 a fost depusă în 15 decembrie 2023. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial fondurile, după ce a constatat că mai multe reforme nu au fost îndeplinite corespunzător. România a transmis clarificări la finalul lui noiembrie 2025, însă patru jaloane importante au rămas neîndeplinite.
„Am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a transmis ministrul.
Banii recuperați
Cea mai mare sumă recuperată vizează reforma pensiilor speciale. Din 231 de milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 de milioane de euro.
„A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională”, a explicat Pîslaru, adăugând că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost decisivă. Comisia Europeană a acceptat că, prin Legea nr. 24/2026, jalonul este îndeplinit.
Al doilea domeniu important este guvernanța companiilor de stat, prin AMEPIP. Aici au fost recuperate 132 de milioane de euro dintr-un total de 330 de milioane suspendate.
Unde a pierdut România
Cele mai mari pierderi vin din zona companiilor de stat, unde reformele au fost considerate insuficiente.
În sectorul energetic, România pierde 180 de milioane de euro și recuperează doar 48 de milioane. Problemele semnalate de Comisia Europeană vizează numiri politice, proceduri neclare și lipsa unor criterii de performanță în companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica.
Și în transporturi situația este similară. Pentru companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex, România pierde 15,4 milioane de euro și recuperează doar 4,5 milioane, din cauza procedurilor incomplete și a conflictelor de interese identificate.
Ministrul susține că diferența între sumele recuperate și cele pierdute ține de voința politică și de modul în care au fost aplicate reformele.
„Acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din bani. Acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente”, a afirmat Pîslaru.
El a criticat și numirile politice din companiile de stat: „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare oameni pe criterii politice în conducerea companiilor de stat”.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan l-a criticat pe fostul premier Marcel Ciolacu pentru pierderea celor 458,7 milioane de euro din PNRR, susținând că responsabilitatea aparține guvernelor anterioare care nu au finalizat reformele la timp. În același timp, liberalul a afirmat că recuperarea celor 350,7 milioane de euro se datorează actualului premier, Ilie Bolojan, arată New.ro.
În schimb, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a evitat să indice vinovați politici. „Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide”, a declarat acesta, conform HotNews.ro.