Şaormeriile din România au vânzări zilnice de circa 550.000 de euro, respectiv 200 de milioane de euro pe an, echivalentul a 220.000 de şaorme de 10 lei (2,5 euro) în fiecare zi a anului. În timp ce proprietarii marilor lanţuri de profil susţin că este o afacere de viitor, avantajată de criză şi de lipsa de timp a românilor, unii sociologi spun că şaorma îşi trăieşte acum clipele de glorie şi în scurt timp, ca orice modă, românii nu vor mai sta la coadă pentru a cumpăra lipia cu carne de pui sau de vită, cartofi, varză şi castraveţi muraţi.
Gândul notează că din piaţa totală de fast-food din România, estimată la circa două miliarde de euro anual, cele aproximativ 1.000 de şaormerii, dintre care jumătate în Capitală, deţin 10%, au vânzări de 200 de milioane de euro, conform unei analize a săptămânalului Business Magazin, care a apărut astăzi.
Estimarea pieţei şaormeriilor a pornit de la vânzările de lipii, estimate la circa 50-55 de milioane de bucăţi pe an, piaţa fiind dominată de două mari firme, ambele cu acţionari libanezi, care produc circa 40 de milioane de lipii pe an.
La un preţ mediu de 10-13 lei, vânzările de şaorma la lipie ar totaliza circa 150 de milioane de euro, la care se adaugă alte 50 de milioane de euro din vânzarea de kebab, respectiv carnea de pui sau de vită servită la chiflă.
Vânzările şaormeriilor le egalează ca valoare pe cele ale celor mai importante cinci lanţuri de mâncare de tip fast-food, dintre care cele mai mari sunt McDonald's, cu vânzări peste 110 milioane de euro în 2008, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, şi KFC, care a avut afaceri de 40 de milioane de euro.
Raportat strict la vânzările pe unitate, "americanii" câştigă însă duelul de la distanţă. În timp ce fiecare McDonald's a avut în 2008, în medie, afaceri de două milioane de euro, şaormeria de la Dristor, considerată cea mai mare din Capitală, a avut vânzări de doar 1,5 milioane de euro în acelaşi an.