Roşia Montană, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ce se va întâmpla cu proiectul de exploatare a aurului?

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, dar şi pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol, ceea ce înseamnă o recunoaştere a valorii, dar şi vulnerabilităţii sitului.

Decizia a fost luată marţi, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, ce are loc online în perioada 16-31 iulie 2021, iar anunţul a fost făcut de preşedintele Comitetului, Tian Xuejun.

Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, „cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU, care a recomandat clasarea Roşiei Montane.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, a anunțat Institutul Național al Patrimoniului.

Exploatare, doar după declasare

"În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”, a scris pe Facebook Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO.

De asemenea, istoricul a subliniat că „înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept pentru care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial”.

Aşadar, câtă vreme situl este pe listă, exploatările nu se vor putea face, dar dacă se va dori ca aurul să fie extras, Roşia Montană ar putea fi declasată.

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea următoarelor situri culturale: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993); Biserici din Moldova (1993, 2010); Mânăstirea Hurezi (1993); Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999); Centrul Istoric Sighişoara (1999); Biserici de lemn din Maramureş (1999).

Proiect controversat

Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi până în trecutul recent, scrie hotnews.ro.

Exploatarea minieră a împărţit comunitatea locală în două, încă din 1990, când compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de argint, distrugând patru munţi masivi, inclusiv cu majoritatea rămăşiţelor romane. O parte din locuitorii satului apără această comoară, în timp ce alţii cred că doar extracţia ar salva zona, mai scrie sursa citată.

Prin filiala Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), din care statul român deţine 20%, compania canadiană prevedea folosirea a 12.000 de tone de cianuri pe an, un risc suplimentar pentru mediul înconjurător, potrivit experţilor.

Protestele de stradă ale românilor din ţară, dar şi din lume, au făcut ca proiectul să fie blocat. În 2015, Gabriel Resources a reclamat problema instanţei internaţionale a Băncii Mondiale de la Washington, cerând compensaţii de 4,4 miliarde de dolari. O soluţie în acest litigiu este aşteptată în anul 2022.

Acest proces i-ar fi făcut pe politicieni să se opună clasării sitului Roşia Montană. Potrivit unor surse citate de G4Media.ro, atât premierul Florin Cîțu, cât și liderul PNL Ludovic Orban ar fi pledat în coaliție pentru retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, pe motiv că statul ar risca să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources.