Guvernul a adoptat marți Ordonanța de Urgență care stabilește mecanismul de prioritizare a investițiilor din PNRR și din programele naționale, obiectivul fiind, în ce privește prima categorie, evitarea riscurilor fiscale și concentrarea fondurilor pe proiectele cu șanse reale de finalizare, în condițiile în care în trecut s-au aprobat proiecte în valoare de 47,4 miliarde euro, deși fondurile din PNRR sunt de numai 28,5 miliarde.
Deși de la adoptarea PNRR au trecut 4 ani, abia acum va exista „un tablou de bord” transparent privind toate proiectele, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ce prevede OUG
Actul normativ adoptat marți - sub forma unei Ordonanțe de Urgență privind unele măsuri pentru gestionarea proiectelor finanțate cu fonduri din PNRR și din programe naționale precum Anghel Saligny - prevede ca acele proiecte care au fost depuse spre finanțare în cadrul PNRR, dar pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție să fie „denunțate”, iar în cazul celor aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, să fie suspendate până la 31 decembrie 2026.
„Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene după ședința de marți.
Tot după ședință, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că nu se reziliază contracte de lucrări, ci doar se ajustează sursa de finanțare, în funcție de stadiul real al proiectelor și de fondurile disponibile.
În ce privește programele naționale de investiţii, pentru anul 2025 se introduc reguli speciale care limitează asumarea de noi contracte, precum și faptul că bugetele vor fi exprimate strict în euro, conform OUG 133/2021.
Ulterior, printr-o nouă ordonanță de urgență, vor fi reglementate mecanismele de finanțare, astfel încât proiectele începute să poată fi finalizate până în a doua jumătate a anului viitor.
„Ultima ocazie”
„În această Ordonanță de Urgență avem, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate. Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm”, a declarat, după ședința de Guvern, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de g4media.
Acest lucru este esențial, a subliniat ministrul, deoarece pentru un disponibil total de 28,5 miliarde euro din PNRR guvernele anterioare au aprobat proiecte a căror valoare depășește suma totală de 47,4 miliarde euro, dar și pentru a se decide în ce privește proiectele care nu pot fi finanțate din PNRR pe ce surse de finanțare pot fi trecute.
„Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere. Ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR” , a spus Dragoș Pîslaru.
„În sfârşit, vom avea, în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate, nu numai informaţii cum am avut până acum, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne. Toate proiectele care se vor implementa. Cu această informaţie, facem un tablou de bord transparent, astfel încât în luna septembrie oricine din această ţară să poată să vadă transparent care sunt proiectele”, a arătat ministrul Fondurilor Europene.
El a subliniat că această transparență este „de bun augur inclusiv din perspectiva Ministerului de Finanţe, care are nevoie de această informaţie pentru rectificarea bugetară”.