Directorul Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac, a prezentat, luni, Lapidariul, prima expoziție permanentă realizată cu obiecte din patrimoniul Muzeului de când instituția s-a mutat în sediul de pe strada Armatei Române. Au fost expuse roci, fragmente de lespezi funerare, dar și fresce descoperite în locurile unde au fost construite opt biserici bihorene, unele dintre ele fiind acum ruine.

În cadrul inaugurării, acesta a mai anunțat și că până la finalul lunii septembrie bihorenii și turiștii vor putea vizita în întregime și etajul 1 al Muzeului unde vor fi amenajate mai multe expoziții în secțiile de Științe ale Naturii și Arheologie. 

Prezentate treptat

Evenimentul a început cu o conferință de presă la care au luat parte directorul MȚC și reprezentanții Consiliului Județean Bihor, președintele Pásztor Sándor și vicepreședintele Ioan Mang. Cel dintâi a povestit despre progresele făcute din 2007 și până în prezent, de când instituția culturală a fost mutată de la Palatul Baroc (unde a funcționat din 1971) în sediul fostei Garnizoane, din cauza retrocedării celei dintâi către Episcopia Romano-Catolică din Oradea.

„Muzeul funcționează practic de doi ani, de când am adus publicului mai multe expoziții temporare, una permanentă, donată de Iosif Fekete, dar și Vivariul. Înainte de asta, însă, am depus o muncă grea timp de mai mulți ani, în care am recondiționat, cu sprijinul Consiliului Județean, întreaga clădire pentru a putea deveni un muzeu”, a spus directorul.

Chiriac a mai adăugat și că expozițiile permanente, formate din obiecte ce au fost achiziționate de Muzeu de-a lungul timpului, vor fi prezentate treptat publicului. „De mâine va putea fi vizitat deja Lapidariul, iar până la finalul lunii următoare, etajul 1 va fi amenajat în totalitate, unde va fi Secția de Științe ale Naturii și Arheologie”, a mai adăugat Chiriac.

Decizia de deschidere treptată a spațiilor a fost luată pentru că etajele clădirii sunt în faze diferite de amenajare. În timp ce la demisol și la etajul 1 au fost demarate lucrările de reabilitare încă din anul 2017, printr-un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2016 – 2020 în valoare de 21,6 milioane de lei, lucrările la etajul 2, unde vor fi secțiile de Istorie și Artă, și 3, unde va fi amenajată secția de Etnografie, au început în 2019 și sunt încă în derulare. Acestea au fost finanțate printr-un proiect RO-HU, valoarea totală a investiției fiind de aproape 3 milioane de euro.

Biserici dispărute

În Lapidariul amenajat la demisolul clădirii sunt expuse roci, bucăți din lespezi funerare și fresce descoperite în urma săpăturilor făcute de arheologii MȚC în opt locuri din județ (Cetatea Oradea, Tămășeu, Remetea, Cefa, Voivozi, Tileagd, Sălard și Sânnicolau de Beiuș), unde au existat sau încă mai sunt și astăzi biserici construite în stil gotic și romanic.  

„Fiindcă unele clădiri nici nu mai există acum, am creat și niște machete 3D, pentru ca vizitatorii să vadă cum arătau în trecut aceste lăcașuri de cult”, a explicat Chiriac. De asemenea, au fost amplasate și opt ecrane care derulează imagini ale bisericilor, dar și informații legate de istoria lor. 

Un spațiu generos este dedicat bisericii din Remetea, care se deosebește de celelalte pentru că a fost pe rând lăcaș de cult ortodox, romano-catolic, iar în prezent este o biserică reformată, iar înăuntru se află picturi de influență bizantină și occidentală. 

Preţul unui bilet de intrare la toate expozițiile (cu excepția Vivariului) este de 16 lei pentru adulţi şi de 8 lei pentru copiii peste 4 ani, elevi, studenţi şi pensionari. Intrarea este gratuită pentru cei sub 4 ani, copiii din casele de asistenţă socială, veteranii de război, lucrătorii actuali şi pensionarii din reţeaua muzeistică naţională.

Depozit modern

Chiriac i-a invitat apoi pe cei prezenți să viziteze depozitele muzeului, unde sunt adăpostite cele peste 478.000 de obiecte de patrimoniu. Marea majoritate a acestora sunt păstrate în mobilex-uri (foto), care au fost achiziționate recent de instituție și care sunt concepute pentru a proteja ermetic fiecare exponat. 

„Cele mai multe vor face parte din expozițiile următoare ale muzeului. Munca muzeografilor este de fapt aici în spate, unde fiecare obiect trebuie ordonat și aranjat în ordine alfabetică, în funcție de loc, dar și de cultura de care aparține”, a explicat Chiriac.

Cea mai impresionantă încăpere este cea în care sunt adăpostite picturile muzeului, care sunt așezate pe 62 de rastele.