S-a redeschis Muzeul Memorial "Ady Endre": Nici şeful Consiliului Judeţean şi nici directorul Muzeului Ţării Crişurilor nu au știut cât a costat reabilitarea (FOTO / VIDEO)

Circa 70 de orădeni şi oficialităţi s-au adunat, vineri seară, la redeschiderea Muzeului Memorial "Ady Endre", din Parcul Traian, care a fost renovat din fondurile Consiliului Judeţean Bihor. Muzeul este plin de exponate valoroase, între care tablouri, fotografii, ziare, manuscrise, precum şi masa la care a scris Ady Endre.

Cu toate acestea, gazdele nu au precizat în discursurile lor care a fost valoarea investiţiei în reabilitarea şi modernizarea muzeului dedicat apreciatului poet maghiar. Ba mai mult, întrebaţi de reporterul BIHOREANULUI, preşedintele CJ Bihor, Pásztor Sándor, şi directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, au dovedit că nici nu cunosc suma.

Cât costă?

Clădirea din Parcul Traian - care face parte din complexul Muzeul Ţării Crişurilor din subordinea Consiliului Judeţean - a fost renovată de firma Constructorul Sălard, iar noua expoziţie permanentă pe care o pot vizita orădenii şi turiştii începând de vineri a fost concepută şi realizată de specialiştii Muzeului "Ady Endre" alături de cei ai Muzeului Literaturii Petofi din Budapesta.

Inaugurarea Muzeului Memorial a debutat cu un moment artistic susţinut de cântăreţul maghiar Huzella Péter. Apoi, cei prezenţi au asistat la o serie de discursuri susţinute de directorul MŢC, Aurel Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor, episcopul greco-catolic Virgil Bercea, consulul Ungariei la Cluj-Napoca Demeter Katalin, deputatul UDMR Szabó Ödön şi istoricul Zoltán Péter.

În total, discursurile s-au întins pe mai bine de o oră, speakerii lăudând investiţia. În cuvântarea sa, Szabó Ödön a dat de înţeles că astfel de investiţii în obiectivele comunităţii maghiare din Oradea ar trebui făcute mai des şi de alţi decidenţi decât cei de etnie maghiară. "Acest muzeu a fost realizat şi arată aşa pe banii contribuabililor din Oradea şi din Bihor. Cred că acest lucru ar trebui să fie o normalitate, şi nu doar atunci când avem conducători maghiari la Consiliului Judeţean să se întâmple astfel de lucruri", a spus Szabó Ödön.

În ciuda faptului că discursurile n-au fost deloc scurte, niciuna dintre gazde nu a precizat cât anume a costat reabilitarea Muzeului Memorial "Ady Endre". În schimb, s-a tot repetat că banii au fost alocaţi din bugetul CJ Bihor. 

Întrebaţi de BIHOREANUL, la finalul alocuţiunilor, nici şeful CJ şi nici directorul MŢC nu au ştiut să dea suma exactă. Pásztor a spus că la întrebare ştie să răspundă Chiriac, însă şi acesta din urmă a spus: "Nu mai ţin minte dar mă voi informa". După ce a dat mai multe telefoane, Chiriac a spus că investiţia în renovare s-a ridicat la circa 500.000 de lei cu TVA.

Exponate interactive

Muzeul dedicat lui Ady Endre este amenajat în trei încăperi pline cu cărţi ale poetului, ziare în care apar articolele sale, fotografii din tinereţe şi informaţii despre viaţa sa şi despre personalităţile care l-au marcat.

În plus, muzeul este plin de dotări moderne, între care şi un joc interactiv cu senzori. Cel care se joacă este pus să completeze poeziile lui Ady Endre cu anumite cuvinte cheie care "plutesc" şi care pot fi "capturate" cu mişcări ale mâinii deasupra planşei şi duse la locul lor, în poezie.

Cele mai preţioase exponate sunt însă două tablouri realizate de artistul Torday Gross Károly: unul care înfăţişează podul Sfântul Ladislau şi cel de-al doilea în care apare în prim plan poetul Ady Endre stând la cafeneaua Emke (foto) din Oradea (este vorba despre actuala cafeneaua hotelul uiAstoria). 

De asemenea, în muzeu mai poate fi admirată o copie a pălăriei poetului, dar şi masa la care acesta a lucrat pe vremea când era jurnalist la ziarul "A Holnap" (n.r. - Mâine) care apărea la Oradea.

Un colţ al muzeului este dedicat iubitei lui Ady Endre, orădeanca Diosy-Adél Brull (foto). Poetul i-a fost amant femeii, care era căsătorită. Ady Endre i-a dedicat multe poezii, botezând-o Léda. Aceştia s-ar fi cunoscut în anul 1903 în cafeneaua Emke, iar relaţia lor de dragoste a durat nouă ani. În această perioadă, Ady Endre şi-a exprimat admiraţia pentru orădeancă scriind două cicluri de poezii "Léda asszony zsoltárai" (Pslamii doamnei Léda) şi "Léda aranyszobra" (statuia de aur a Lédei).

Scările "înfometate" 

Tot în cadrul evenimentului de deschidere, preşedintele CJ, Pásztor Sándor, a spus că la intrarea în muzeu urmează să fie amenajată, printr-o viitoare investiţie a CJ Bihor, o terasă unde orădenii şi turiştii vor putea să se relaxeze.

În schimb, şi după reabilitare, clădirea are nişte lacune în exterior, mai precis faptul că scările turnate îngroapă parţial în beton balustradele din metal. "Scările au fost aşa atunci când s-a intrat în restaurare, avem fotografii şi de acum 20 de ani şi tot aşa erau. Vom încerca să rezolvăm această problemă când vom amenaja şi terasa, în toamnă", a susţinut şeful CJ.

Chiar şi aşa, nu se ştie din ce motive problema nu a fost remediată cu ocazia renovării muzeului, când scările au fost şi ele reabilitate.

În vremea lui Ady Endre, în clădirea muzeului funcţionea cunoscuta cafenea "Müller". Construcţia iniţială, finalizată în 1869, şi-a căpătat forma actuală în cursul reconstrucţiei din 1895. Acest cochet local, cu terasă, a fost un loc preferat de tânărul Ady, nu numai pentru a petrece ci, conform uzanţelor vremii, pentru a şi lucra. Potrivit tradiţiei, în sezonul estival, în colţul din dreapta al terasei se afla masa poetului, pe care a redactat multe dintre reportajele şi articolele sale.

Născut pe 22 noiembrie 1877 în judeţul Sălaj, Ady Endre a debutat în poezie în anul 1896, în jurnalul Szilágy. A petrecut perioade lungi în Oradea şi în Paris, unde a urmat-o pe Léda, soţia unui bogătaş. Viaţa privată a lui Ady Endre a fost tumultoasă, el fiind nevoit să se interneze într-un sanatoriu de dezintoxicare din cauza consumului de alcool şi droguri. Din 1908 a publicat frecvent poezii şi eseuri în revista Nyugat, în acelaşi an fondând, alături de colegi de breaslă, gruparea literară orădeană A Holnap. De asemenea, a publicat mai multe volume de poezii şi a lucrat ca ziarist. A murit pe 27 ianuarie 1919, în Budapesta.