"A căzut multă zăpadă. Atenţie cum o îndepărtăm şi cum circulăm!". Mesajul era publicat cu litere de-o şchioapă în singurul ziar care apărea la Oradea în 1980. Cetăţenii erau avertizaţi să circule cu grijă pe străzi, să-şi cureţe neaua din faţa caselor şi din jurul blocurilor, ca să evite alunecuşul.
De câţiva ani, apeluri de acest gen se fac tot mai rar, pentru că zăpada cade tot mai săracă peste oraş. Cum veştile pe care meteorologii le dau nu sunt nici anul acesta mai promiţătoare, alternativa pentru orădenii care vor să se bucure de zăpadă e una singură: să meargă la munte!
Amintiri albe
Părinţii povestesc adesea cum, "pe vremea lor", mergeau la săniuş în parcul din actualul Orăşel al Copiilor, pe diferite străzi de pe dealurile oraşului ori pe dâmbul dintre podurile rutiere de pe Ovid Densuşianu. Picii rămân doar cu poveştile, pentru că în Oradea ninge tot mai rar şi tot mai puţin. Ba se pare că de-o vreme ploile au ajuns mai frecvente în zilele de iarnă decât nămeţii în care copiii, şi nu numai, puteau să se bulgărească în voie. Acum, chiar şi când ninge, fie că fulgii nu pică din abundenţă, fie se topesc rapid.
Meteorologii spun că ar trebui să ne obişnuim cu acest lucru. "Pentru Oradea nici nu e specific să fie foarte multă zăpadă, dat fiind că suntem totuşi într-o zonă de câmpie", afirmă Cristina Chiorean (foto), şefa serviciului Meteorologie din cadrul Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord.
Tot mai cald
Specialista spune că în urmă cu două decenii şi mai mult existau şi ierni cu zăpadă din abundenţă, dar din 2000 a început să ţină de normalitate lipsa ninsorilor. "În 2005, de exemplu, pe 22 decembrie, am avut minus 10 grade Celsius, dar în rest erau cam minus 4 grade. În 2004, minima lunii decembrie a fost minus 8 grade", zice Chiorean.
Anul 2010 a fost un exemplu elocvent de iarnă călduroasă. "Pe 17 decembrie am avut minima lunii, de minus 12 grade, dar pe 24 decembrie a fost înregistrată maxima lunii, de plus 16,5 grade. În ziua de Crăciun, temperatura medie a fost de 8 grade", spune meteorologul, consultând statisticile. Practic, în decurs de câteva zile, temperaturile au luat-o razna, rămânând în final ridicate şi alungând orice speranţă de ninsoare. Ba, spre Anul Nou, au venit ploile, încât autorităţile judeţene au şi fost alertate să supravegheze atent situaţia, pentru prevenirea inundaţiilor.
Două în loc de patru
Pe lângă faptul că geografia specifică zonei de câmpie nu favorizează zăpezile abundente, Chiorean afirmă că există şi alţi factori care determină reducerea ninsorilor, precum circulaţia maselor de aer şi, mai nou, erupţiile vulcanice. "Anul acesta, erupţiile vulcanice în Europa au fost deosebit de numeroase. Mai apare şi efectul de seră, care împiedică ninsorile", adaugă ea.
Toate aceste variabile schimbă nu doar iarna, ci toate anotimpurile. De pildă, luna iunie, considerată cea mai ploioasă din an, a fost în 2011 cea mai secetoasă, iar noiembrie şi decembrie, care teoretic sunt mai "uscate", s-au dovedit până acum ploioase. "Trecerea de la sandale la ghete şi invers se face foarte brusc, ca şi cum am avea doar două mari anotimpuri", spune Chiorean.
Iarna nu mai începe nici ea la timp, până prin decembrie fiind mai degrabă o toamnă prelungită. "Nici verile nu mai sunt ca în trecut. Luna iulie, a lui Cuptor, nu va fi pe viitor cea mai caldă, ci august. Maxima absolută de temperatură la Oradea s-a înregistrat în august 2007, când au fost plus 40,4 grade".
Drumul de Stână
Deşi încă nu poate oferi estimări pentru luna ianuarie, Chiorean spune totuşi că orădenii trebuie să se aştepte la temperaturi scăzute, dar să nu spere la multă zăpadă, căci mai degrabă vor fi doar nişte fulguieli. "Prognoza meteo, peste tot în lume, se face cu acurateţe pe trei zile, iar pe altele trei se încearcă o prezentare a tendinţei de evoluţie a vremii", explică meteorologul.
"Mai multă zăpadă se poate găsi doar la altitudini mai ridicate. Ninsori adevărate vor fi, în Bihor, la Stâna de Vale, unde cad cele mai multe precipitaţii", spune Chiorean. Aici, stratul de omăt a avut de-a lungul vremii grosimi considerabile, valoarea maximă fiind atinsă în 1999, când a fost de 3,02 metri.
Săptămânile trecute, la Stâna de Vale, zăpada avea deja o grosime de aproape o jumătate de metru, numai bună pentru săniuş, schi şi bulgăreală. Aşa că orădenii care vor să se bucure de frumuseţea iernii şi care şi pot face acest lucru n-au decât să dea o fugă până acolo...
USCĂCIUNE
Să ningă, să plouă!
Lipsa zăpezilor nu aduce doar tristeţe copiilor, ci şi îngrijorări specialiştilor de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. Anul 2011 a fost extrem de secetos, iar dacă în noiembrie şi decembrie nu ploua deloc exista riscul restricţionării furnizării de apă în oraş. Chiar şi aşa, şeful ABA Crişuri, Pasztor Sandor (foto), spune că ploile din ultimele două săptămâni au fost insuficiente. "Ne lipsesc multe precipitaţii. În munţi a plouat mai mult de 100 de litri pe metru pătrat, în Oradea cam 45.
E puţin, mai avem nevoie cam de 200-300 de litri pe metru pătrat", zice Pasztor. Norocul bihorenilor este, totuşi, că judeţul are o reţea hidrologică cu multe pârâuri, dar şi că zona dintre Stâna de Vale şi barajul Leşu e cea mai bogată din ţară din punct de vedere al precipitaţiilor. Astfel, ploile şi zăpezile căzute în această zonă alimentează râurile, care aduc apă spre partea de şes.