Vistieria e tot mai goală, motiv pentru care, în urmă cu o lună, conducerea Universităţii orădene a început procedurile pentru accesarea unei linii de credit, astfel încât să nu se trezească dintr-o dată că nu va mai avea din ce plăti salariile angajaţilor. Motivul? Instituţia a băgat aproape toţi banii proprii în cofinanţarea proiectelor UE, dar recuperarea sumelor cuvenite aferente acestor proiecte e mai grea decât se estima iniţial.

Ajunşi la fundul sacului, şefii au recurs chiar şi la o măsură nedreaptă, "băgând mâna" şi în banii pe care Facultatea de Ştiinţe Economice i-a economisit în ultimii trei ani pentru a-şi amenaja un nou sediu în locul celui în care se înghesuie de multă vreme. O "soluţie" care confirmă, încă o dată, că în Universitate cel care îşi chibzuieşte resursele, oricâte eforturi ar face, nu poate s-o ducă mai bine decât cei care nu fac nimic şi aşteaptă salvarea de la alţii...

Clădiri cu scop

În 2009, Universitatea primea de la Primăria Oradea şi de la Consiliul Judeţean Bihor mai multe clădiri aflate vizavi de campusul principal, între Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi campusul B, situat în apropierea Cimitirului municipal. Clădirile au aparţinut pe vremuri fostelor unităţi militare, iar la momentul predării erau în paragină. Universitatea le-a primit însă cu mare interes, fiindcă de ani buni are o problemă cu spaţiile. Tocmai de aceea, după cum se precizează în hotărârile CL şi CJ, clădirile au fost transmise cu scopul de a fi transformate în sedii pentru facultăţile de Arte Vizuale şi de Ştiinţe Economice.

Artele îşi aveau sediul în Cetate, locaţie pe care trebuiau s-o evacueze întrucât bătrânul monument istoric este inclus într-un amplu proiect de reabilitare, în timp ce Ştiinţele Economice îşi desfăşurau activitatea într-o clădire din campusul principal, alături de alte trei facultăţi (Teologie, Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei şi Inginerie Managerială şi Tehnologică) şi de Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic.

Problemă veche

Dacă Artele au primit un nou sediu anul trecut, economiştii aşteaptă şi acum. Şi vor mai avea de aşteptat mult şi bine!

22 anca dodescu.jpgPână nu demult decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Anca Dodescu (foto) a ridicat de mai multe ori problema sediului în faţa fostului rector Cornel Antal, explicându-i că economiştii nu-şi pot ţine cursurile cum trebuie, întrucât se "încalecă" fie cu colegi de-ai lor, fie cu celelalte trei facultăţi cu care-şi împart spaţiul. De birouri personale pentru profesori nici nu se mai pune problema, aceştia ajungând să se înghesuie câte şapte într-o încăpere unde, de cele mai multe ori, au loc doar să-şi pună haina, necum dosarele ori calculatoarele. Singura soluţie găsită a fost ca seminariile şi cursurile să se ţină de dimineaţa devreme până seara târziu, astfel încât sălile să fie folosite de toată lumea în ture.

Supărarea şi mai mare a economiştilor a fost când au văzut că, deşi sunt una din cele mai importante şi aducătoare de venituri facultăţi, nu numai că nu primesc un sediu adecvat, dar mai sunt şi nedreptăţiţi. În ultimii trei ani, au folosit banii alocaţi de la bugetul de stat doar pentru plata salariilor, în timp ce cheltuielile cu dotările le-au plătit din fondurile obţinute prin proiecte europene. Astfel, facultatea a reuşit să economisească până la 3 milioane de lei.

O resursă importantă, mai mare decât rezervele strânse de oricare altă facultate care e pe plus. Ca şi comparaţie, Facultatea de Medicină şi Farmacie avea, la finele anului trecut, un deficit de 1,4 milioane, în timp ce următoarea clasată în topul celor profitabile, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură, avea un excedent de 1,5 milioane.

Prioritate neprioritară

Ca răsplată pentru reuşită, dar şi pentru a-i asigura condiţiile corecte, fostul rector Cornel Antal a garantat în scris, printr-o decizie de rector semnată cu doi ani în urmă, că Decanatul Facultăţii de Ştiinţe Economice va putea folosi banii puşi deoparte exclusiv pentru amenajarea unui sediu propriu. Anul trecut, Antal a şi dispus începerea lucrărilor de renovare a unei clădiri din campusul C, organizând în acest scop o licitaţie ce avea să fie adjudecată de firma Dumexim. După un studiu de fezabilitate plătit tot din banii facultăţii, muncitorii au început lucrul prin înlocuirea acoperişului, dar în decembrie au sistat orice activitate, la cererea conducerii Universităţii.

Motivul? Aceasta începuse să constate că banii instituţiei erau tot mai puţini, din pricina întârzierii cu care Universitatea îşi recuperează fondurile proprii investite în proiectele europene ale facultăţilor. Aşa că tot fostul rector Antal a găsit "soluţia" să-şi încalce promisiunea şi decizia proprie, pentru a folosi veniturile facultăţilor, inclusiv agoniseala economiştilor, la continuarea creditării proiectelor europene în derulare.

22 constantin bungau.jpg"Excedentul Facultăţii de Ştiinţe Economice a depăşit 3 milioane de lei, însă aceşti bani fac parte acum din fondul de rulment, din care se finanţează toate proiectele de cercetare, inclusiv cele ale acestei facultăţi", explică rectorul ales, Constantin Bungău (foto). Deşi recunoaşte că e urgent ca Economicele să aibă sediu, dar banii au fost "deturnaţi", Bungău spune că va continua pe linia lui Antal, pentru a nu stopa proiectele europene care, la un moment dat, tot vor aduce bani Universităţii.

Nici n-o vor!

Explicaţiile nu-i mai încălzesc însă cu nimic pe economişti, sătui să vadă că alte facultăţi nu s-au "stresat" să fie productive, în timp ce efortul lor de a fi chibzuiţi şi eficienţi nu i-a ajutat deloc. Poate doar să încaseze o lecţie despre cum e răsplătită munca în Universitate. "De ani de zile, noi şi alte facultăţi cu excedent ţinem restul facultăţilor, care merg pe minus. Şi nici măcar un sediu nu primim ca răsplată", zice un cadru didactic de la Economice.

La fel de sictirită de situaţie e şi Anca Dodescu. "Mie mi-a ajuns cât am încercat să lămuresc problema banilor pentru sediul facultăţii, fără niciun rezultat", spune fosta decăniţă, care nu vrea să mai audă de acest subiect. De altfel, se spune că ea a părăsit funcţia tocmai din cauza supărării pe fostul rector, care şi-a încălcat şi cuvântul dat, şi cuvântul scris.

Culmea, între timp, economiştii s-au răzgândit şi nici nu mai vor să se mute în clădirea unde începuseră lucrările de reamenajare. S-o facă alţii! În ultimii ani, tot prin proiecte europene, ei au cumpărat tot mobilierul pentru mai multe săli şi amfiteatre din clădirea în care funcţionează în prezent, aşa că nu le mai vine să lase altora cadou rezultatul muncii lor. Aşteaptă ca celelalte facultăţi, cu care împart acum sălile, să se mute ele în sediul cel nou, când va fi gata. Numai să fie...


PROBLEME ŞI LA ALŢII
Cursuri la gura sobei

Facultatea de Ştiinţe Economice nu e singura care are nevoie de un sediu adecvat. Specializările Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării funcţionează în mai multe imobile din strada Traian Blajovici, primite de la Consiliul Judeţean, dar în care nu s-au făcut investiţii, astfel că studenţii se încălzesc cu... sobe pe lemne.

 Nici Muzica nu are un sediu propice, dar pentru această specializare se construieşte, cu bani de la Guvern, o clădire grandioasă în capătul campusului universitar dinspre Cimitirul municipal. Asta deşi nu este nici pe departe profitabilă ca Ştiinţele Economice, având la finalul anului trecut un excedent bugetar de numai 545.000 lei faţă de cele 3 milioane ale economiştilor.