Victimele traficului de persoane trec prin situaţii greu de imaginat. Sunt batjocorite şi agresate de clienţi, iar proxeneţii le ameninţă constant că le vor omorî familia, copiii.
Pentru a le ajuta să-şi recapete vieţile şi libertatea, Ioana Haniş, o tânără orădeancă mutată de 10 ani în Londra, şi-a pus viaţa în pericol de nenumărate ori. BIHOREANUL vă arată cum a ajuns ea să salveze sute de românce traficate în Marea Britanie, dar şi să devină o personalitate marcantă în lupta împotriva violenţei domestice.
Voluntară din copilărie
Ioana, acum în vârstă de 34 de ani, şi-a ajutat încă din copilărie semenii mai puţin norocoşi. Sora ei, Ana, mai mare cu 12 ani, a fost multă vreme asistent social în Oradea, unde a sprijinit copiii abandonaţi în spital imediat după naştere. "A amenajat o sală plină de jucării pentru ei, ţin minte că mergeam des acolo. De atunci am ştiut că vreau să ajut micuţii şi adulţii nevoiaşi", îşi aminteşte Ioana.
În 2007, după ce a terminat Liceul Teoretic Aurel Lazăr, la un profil de filologie - germană, Ioana s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea, iar apoi la un masterat în asistenţă socială în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane.
În tot acest timp a făcut şi voluntariat la Asociaţia Caritas Eparhial a Episcopiei Greco-Catolice, lucrând o lungă perioadă de timp la cantină şi la "duşurile sociale", unde sărmanii merg să ia o masă caldă şi să se primenească.
Păcălite de soţi şi iubiţi
La 24 de ani şi-a dat seama că viitorul ei nu e în România. "Voiam să ajung avocat în drepturile omului, dar acasă nu aveam multe oportunităţi. Am decis să plec pentru câteva luni la sora mea, care se mutase în Marea Britanie", povesteşte ea.
Şi-a găsit repede un job pe plac, fiind cooptată în echipa organizaţiei non-profit Refuge ca intermediară între victimele românce ale violenţei domestice şi autorităţi. În timp ce îşi ajuta conaţionalele abuzate să înţeleagă legislaţia britanică şi le încuraja să facă plângeri la Poliţie, Ioana a descoperit că multe erau traficate de propriii soţi sau iubiţi. "Au fost păcălite de bărbaţi care le promiteau un trai mai bun aici, dar odată ajunse în UK au fost obligate să se prostitueze. Multe au reuşit să ia legătura cu poliţia, iar apoi au fost trimise la mine".
Prima din UE
Organizaţia a sprijinit-o şi să facă cursuri de specializare în domeniul violenţei domestice şi al traficului de persoane. Aşa a aflat că, dintre ţările Uniunii Europene, România este principala sursă de carne vie exportată pentru plăceri în UK. Potrivit unui raport din 2021 al Universităţii Nottingham, între anii 2013 şi 2019, pe locul 1 în ce priveşte străinii care ajung "sclavi moderni" în UK se afla Nigeria, pe 2 Vietnam, pe 3 China, iar pe 4 România. Spre exemplu, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane din România arată că, doar în 2021, în UK au fost exploataţi 51 de români.
Statisticile au însă lipsuri uriaşe. "În Anglia e legal să practici prostituţia, atât timp cât este decizia femeii, adică nu este forţată de un proxenet ori printr-un grup infracţional organizat. Or, doar 1% sunt în această situaţie, restul femeilor sunt traficate sub presiunea ameninţărilor şi a violenţelor şi nu vor declara niciodată autorităţilor că sunt, de fapt, în pericol", explică orădeanca.
Victime racolate pe internet
Ioana a aflat poveşti sfâşietoare încă de la începutul carierei. Cele mai multe victime pe care le-a salvat de la prostituţie au fost din estul ţării, moldovence, însă a întâlnit şi victime din Bihor, multe din Marghita, păcălite de tineri din Oradea.
Profilul femeii care ajungea la Ioana e uşor de făcut: crescută într-un mediu distructiv şi adesea abuzată în copilărie, victima este vulnerabilă, uşor de manipulat şi se ataşează repede de cel care îi promite un trai liniştit.
Principalele metode de racolare sunt de tip loverboy, cel mai des folosită de proxeneţi, care începe cu o aparentă poveste de dragoste, şi matroana, când o victimă mai în vârstă devine la rândul ei călău, "mamă" a tinerelor pe care le învaţă cum să îşi vândă trupul, ca apoi să le ia banii.
De-a lungul timpului, traficanţii şi-au schimbat tehnicile. "Dacă în urmă cu mai mulţi ani se foloseau violenţa, răpirea şi bătăile, acum 80% dintre fete sunt racolate prin reţelele de socializare. Fetele trebuie să fie conştiente că atâta vreme cât profilul lor este plin de informaţii despre familiile lor, despre activităţile lor de zi cu zi, pot deveni o ţintă uşoară pentru un traficant", avertizează Ioana.
Poveştile celor neiubite
În urmă cu 4 ani a cunoscut o tânără dintr-un sat din Moldova, după ce aceasta născuse într-un spital britanic. "O asistentă româncă a contactat poliţia după ce a auzit că fata se certa la telefon cu un bărbat. Aşa am ajuns şi eu la ea. Bărbatul care a traficat-o, tot român, a încercat o jumătate de an să păcălească autorităţile că o iubeşte, că e partenerul ei, chiar dacă ea suferă de schizofrenie infantilă. A fost foarte greu pentru mine să conving oamenii legii că bărbatul de fapt o folosea şi copilul urma să fie traficat pentru organe. După multe întâlniri am reuşit să o salvez, iar acum ea şi micuţul se află în siguranţă, în România", povesteşte orădeanca.
Unele femei i-au cerut ajutorul după ce a fost recomandată de alte tinere scăpate de proxeneţi. "Mulţi le judecă şi spun că pot să iasă din sistem dacă vor. O tânără care s-a răzvrătit împotriva traficantului a fost bătută, violată şi torturată, iar apoi lăsată să zacă aproape moartă pe un cavou, într-un cimitir. A fost găsită de autorităţi. Dar sunt multe cazuri de femei batjocorite şi aduse cu forţa în UK, unde nu cunosc pe nimeni, nu înţeleg limba, nu ştiu cui să ceară ajutor", descrie ea.
Una cu răufăcătorii
În cei 10 ani de muncă, Ioana a salvat 1.000 de femei abuzate în familie şi alte 200 traficate. De multe ori s-a pus în pericol pe sine. A primit nenumărate ameninţări cu moartea pe reţelele de socializare şi la telefon, a fost urmărită, iar de multe ori s-a luptat cu oameni ai legii care erau mână-n mână cu proxeneţii. "O fată pe care am ajutat-o mi-a povestit cum, atunci când a cerut ajutorul poliţiei şi a mers să depună plângere, în loc să vină un traducător pe care îl ceruse, în faţa ei a ajuns chiar traficantul".
Orădeanca speră ca astfel de cazuri să fie tot mai rare, dat fiind că de doi ani Guvernul britanic şi mai multe ONG-uri au lansat cursuri specializate pentru poliţişti, atât în ce priveşte legislaţia, cât şi abordarea unor subiecte ce ţin de traficul de persoane. Ioana face parte ea însăşi din rândul trainerilor implicaţi în proiect, iar până acum a şcolit o mulţime de agenţi. E convinsă că de un astfel de program ar avea nevoie şi autorităţile din România.
Model în Vogue
Pasionată de munca sa, tânăra a fost implicată în diverse proiecte ale organizaţiei Refuge, fiind inclusiv lider al echipei Serviciului Modern de Sclavie şi Trafic de persoane din cadrul ONG-ului. Astfel, a participat, alături de poliţie, chiar şi la raidurile din bordelurile clandestine din Londra.
În plus, de anul trecut, Ioana este managerul organizaţiei Stay Safe East, care sprijină persoanele cu dizabilităţi ajunse victime ale traficului de persoane. Munca ei a fost remarcată şi de jurnaliştii celebrei reviste Vogue, care la finalul lunii noiembrie au invitat-o la o şedinţă foto şi la un interviu ce urmează să fie publicat într-un număr viitor.
Soluţia: prevenţia
Partea proastă este că traficul de persoane va exista mereu, indiferent de legile menite să stopeze fenomenul. Partea bună e că "ţintele" se pot păzi. "Indiferent de legislaţie, această problemă nu va dispărea atât timp cât există corupţie. Este important, însă, ca fetele şi băieţii să ştie de mici că există acest pericol, dar că se pot feri dacă au grijă ce postează pe reţelele de socializare şi cu cine interacţionează. Din păcate, România mai are mult de muncit în ce priveşte prevenţia şi educaţia copiilor în acest sens, dar şi sistemul de salvare a victimelor şi integrarea lor în societate", spune Ioana.
Cu toate că şi-a clădit o carieră în Londra, orădeanca îşi doreşte să se întoarcă acasă pentru a pregăti chiar ea programe de prevenţie în şcoli. Încă nu ştie când va fi acel moment, dar crede cu tărie că, după ce a salvat atâtea femei "afară", poate contribui şi la vindecarea societăţii care le-a aruncat fără milă în braţele "călăilor" lor...
STATISTICI INCOMPLETE
Sute de minore abuzate în 2021
Autorităţile fac anual rapoarte cu numărul, vârsta şi metodele de racolare a victimelor. Cel mai recent studiu al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane arată că în 2021 au ajuns să fie exploatate 444 de femei (cele mai multe, 255, minore), dar şi 61 de bărbaţi (27 minori) pentru prostituţie şi pornografie, cerşetorie ori muncă silită. Majoritatea au renunţat la şcoală în gimnaziu şi provin din estul şi sudul ţării.
Metoda loverboy şi abordarea victimelor prin intermediul reţelelor de socializare sunt cele mai folosite scheme de racolare. Cele mai multe victime au fost exploatate în România (322), în Marea Britanie (51) şi în Italia (41).
La fel ca în UK, şi aceste statistici au lipsuri uriaşe pentru că sunt cuprinse doar victimele care depun plângere sau la care se ajunge în cadrul unui proces penal. Or, prea mulţi "sclavi moderni" nu fac astfel de demersuri...