Şantaj UDMR-ist: Pentru a obţine mai multe clase de limba maghiară, liderii UDMR Bihor ameninţă cu proteste de stradă

Invidiaţi pentru că merg disciplinaţi la vot şi participă totdeauna la propriile sărbători naţionale, maghiarii din Bihor au făcut recent o adevărată demonstraţie de forţă: în doar trei zile, peste 4.500 dintre ei au semnat o petiţie iniţiată de UDMR împotriva Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, după ce şeful instituţiei, Alin Novac-Iuhas, a îndrăznit să se opună creşterii numărului de clase a IX-a cu predare în limba acestei minorităţi, cum voiau directorii şcolilor maghiare.

Refuzul era justificat: statisticile ultimilor ani arată că, în timp ce unii dintre elevii maghiari preferă şcoala în limba română, clasele anume create pentru minoritatea maghiară sunt înfiinţate doar pentru a furniza cât mai multe posturi de profesori pe criterii exclusiv etnice. În final, ca de obicei, au avut câştig de cauză ameninţările: Novac a cedat, aşa că, dacă şi Ministerul îşi va da avizul, numărul claselor maghiare va creşte din nou...

Puşi pe scandal

De fiecare dată când vine vorba de învăţământul în limba maghiară, liderii UDMR Bihor nu discută, ci vor ca Inspectoratul să execute. În 2013, BIHOREANUL dezvăluia cum udemeriştii au ameninţat pur şi simplu cu segregarea etnică a unor şcoli, enervaţi că şeful de atunci al IŞJ, liberalul Daniel Negrean (foto), refuza să le parafeze "numirile la plic" de directori în instituţiile în care funcţionează clase maghiare.

Invocând Legea Educaţiei, care asigură minorităţilor dreptul la reprezentare în conducerea şcolilor, preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ődőn, pretindea ca Negrean să accepte fără discuţii numirea de directori adjuncţi maghiari chiar şi în şcolile în care funcţiona o singură clasă cu predare în limba maghiară.

Revendicarea, ce-i drept, nici măcar nu era o premieră: în 2009, sute de profesori şi elevi mobilizaţi de UDMR au protestat în faţa Inspectoratului, nemulţumiţi că o parte din directorii şcolilor maghiare au fost schimbaţi, tot cu reprezentanţi ai acestei etnii, dar care nu aveau "binecuvântarea" udemeristă!

Propuneri şi tăieri

Deşi niciunul dintre şefii UDMR nu a recunoscut public, interesul lor pentru şcolile maghiare nu are legătură neapărat cu dreptul - de necontestat - la educaţie în limba maternă, miza reală fiind de fapt asigurarea de noi posturi şi noi funcţii pentru minoritarii maghiari: cât mai multe clase înseamnă cât mai mulţi profesori!

Acelaşi obiectiv a fost sămânţa de scandal şi la începutul acestui an, când Inspectoratul, condus de PSD-istul Alin Novac-Iuhas (foto), a pregătit planul de şcolarizare pentru anul 2016-2017, document ce consfinţeşte câte clase vor funcţiona din toamnă în fiecare şcoală din judeţ. Conform procedurii, propunerile le fac directorii de şcoli, iar Inspectoratul le acceptă ca atare ori în variantă modificată, cerând în final avizul Ministerului Educaţiei.

BIHOREANUL a aflat că planul transmis de IŞJ Bihor la începutul lunii ianuarie a prevăzut un număr mai mic de clase de-a IX-a cu predare în limba maghiară comparativ cu cel propus de directori. Concret, IŞJ a tăiat şase clase: câte două la Liceul Teoretic Ady Endre Oradea şi la Liceul Teoretic Arany János Salonta, respectiv câte una la Colegiul Tehnic Andrei Şaguna Oradea şi la Liceul Teoretic Petofi Sandor din Săcueni. Ca urmare, în loc de 41 de clase, Novac a cerut aviz numai pentru 35.

Rupţi de realitate

Ce temei a avut şeful IŞJ Bihor? Deşi, demografic, numărul elevilor de clasa a VIII-a este în creştere faţă de anul trecut, suplimentarea propusă de directorii maghiari nu a ţinut cont de realitatea de la admiterea în licee, şi anume că nu toţi elevii maghiari vor să continue să înveţe în limba maternă, unii preferând liceul în româneşte. Cum însă, an de an, directorii au în vedere doar numărul absolvenţilor din învăţământul gimnazial, se ajunge în situaţia că în multe clase liceale maghiare numărul elevilor abia trece de pragul minim impus de lege şi este departe să atingă numărul mediu recomandat.

Concret, deşi Legea Educaţiei cere ca într-o clasă de liceu să fie în medie 25 de elevi, dar nu mai puţini de 15, aproape toate clasele cu predare în română au peste numărul mediu de elevi, în timp ce clasele maghiare abia ating limita inferioară. Rezultatul? O discriminare: raportat la totalul populaţiei, se înfiinţează mai multe posturi pentru profesorii maghiari decât pentru cei români.

Bănci goale

Relevante pentru dinamica învăţământului în limba maternă sunt chiar rezultatele admiterii la liceu din vara anului trecut, când Bihorul a înregistrat 761 de absolvenţi ai claselor maghiare de gimnaziu, iar liceele au înfiinţat 27 de clase maghiare, dar după două sesiuni de admitere, multe bănci au rămas goale.

De pildă, la Liceul Ady Endre, clasa de Ştiinţe Sociale a adunat doar 15 elevi pe 28 de locuri. La Colegiul Andrei Şaguna din Oradea, clasa maghiară de Estetică şi igiena corpului omenesc a rămas cu nu mai puţin de 22 locuri libere (din 28!), iar la Liceul Agricol nr. 1 Valea lui Mihai pentru clasa de Agricultură în limba maghiară au existat tot 28 de locuri, dar absolut niciun doritor.

La Liceul Arany János din Salonta au rămas neocupate 9 locuri în clasa de Filologie şi alte 7 în cea de Ştiinţe ale Naturii, iar la Săcueni Liceul Petofi Sandor a înfiinţat o clasă de Filologie pentru care au rămas neocupate 17 locuri şi una de Ştiinţe Sociale la care elevii maghiari au lăsat neocupate 13 locuri.

UDMR contraatacă

În ciuda realităţii, invocând creşterea numărului absolvenţilor de gimnaziu maghiari din acest an (de la 761 la 1.158 elevi), directorii de şcoli au propus înfiinţarea a 41 de clase de liceu maghiare, adică cu peste o treime faţă de cele 27 de anul trecut. Automat, asta ar însemna că la aceste şcoli vor mai trebui angajaţi profesori, motiv de laudă pentru UDMR într-un an electoral.

Pentru că inspectorul şef s-a opus însă propunerii şi a transmis Ministerului un plan conform căruia numărul claselor maghiare ar urma să crească doar la 35, liderii UDMR au sărit ca arşi. Parlamentarii Szabó Ődőn, Biró Rozália şi Cseke Attila au depus la IŞJ şi la Minister un memoriu semnat de 4.567 persoane, acuzând conducerea Inspectoratului că răpeşte copiilor maghiari dreptul la educaţie.

Mai mult, spun sursele BIHOREANULUI, şefii UDMR nu s-au ferit să ameninţe, chiar în clădirea IŞJ, că vor scoate în stradă copiii, părinţii şi profesorii maghiari, pe motiv de discriminare. Iar şantajul a funcţionat: pe 28 ianuarie, Novac a propus Consiliului de Administraţie 41 de clase maghiare, "uitând" complet detaliile care contrazic doleanţele udemeriste.

No comment!

Chestionat de BIHOREANUL, inspectorul general a încercat să evite comentariile. "Propunerile directorilor au fost transmise Ministerului, cu menţiunea că vor trebui să respecte prevederile legii. Nu vom accepta clase subdimensionate", a spus el, refuzând să vorbească despre presiunile UDMR.

De cealaltă parte, şefii şcolilor maghiare au refuzat cu îndărătnicie orice discuţie, cât de scurtă, pe această temă. Directoarea Liceului Ady Endre, Vad Márta, a pretextat trei zile la rând că este indisponibilă, iar cea a Liceului Arany János din Salonta, Mészár Iuliana, a închis pur şi simplu telefonul când a aflat motivul pentru care o căuta reporterul.

Fente

Şefii UDMR nu au vrut nici ei să dea multe explicaţii. La solicitarea BIHOREANULUI, Szabó Ődőn a acceptat să răspundă doar în scris. "Metodologia pentru calcularea claselor pentru anul şcolar următor prevede foarte clar că, având în vedere că învăţământul obligatoriu este de zece clase, trebuie prevăzute atâtea clase de a IX-a câte pot fi realizate cu absolvenţii celor de a VIII-a. Am procedat ad literam", a transmis liderul UDMR. Szabó jonglează, însă, mizând pe necunoaşterea detaliilor, căci în realitate metodologia impune doar ca la nivelul unui judeţ să existe un număr de locuri la licee, suficient pentru a le asigura continuarea şcolarizării absolvenţilor de gimnaziu, fără nicio referire la limba de predare!

Pe lângă evitarea discutării adevăratei probleme a UDMR, şi anume că suplimentarea claselor maghiare devine apoi motivul suplimentării numărului posturilor de profesori, Szabó ignoră realitatea că nici dascălii şi nici elevii maghiari nu sunt discriminaţi. Ba din contră, ei sunt prezenţi în număr sensibil şi în şcolile cu predare în limba română, unde se înţeleg fără probleme cu majoritarii. E adevărat, cu condiţia să nu-şi bage UDMR coada ca să-i despartă...

AUTODISCRIMINARE
Şcoala "Nem tudom"

În 2014, BIHOREANUL a prezentat reversul "victoriilor" izbutite de segregaţionismul şcolilor pe criterii etnice, mai precis situaţia precară a cunoaşterii limbii române de către elevii liceelor din judeţ cu predare în limba maghiară.

Pentru că guvernul de la Budapesta oferă bani oricărei familii din România care îşi înscrie copiii în clase cu predare în limba maghiară, majoritatea locuitorilor din zona Valea lui Mihai - Săcueni optează pentru aceste clase, unde, în afara orelor de limba şi literatura română, toate lecţiile le sunt predate în ungureşte. 

Partea proastă e că la finalul studiilor, absolvenţii claselor maghiare pică pe capete. Elocvente au fost rezultatele simulărilor de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat din 2014, când şase şcoli din nordul judeţului, toate cu predare în limbă maghiară, au avut promovabilitate zero la ambele examene, dovedindu-se că mulţi dintre ei nu înţelegeau nici măcar ce li se cere să facă...