Spitalele din România se dovedesc extrem de vulnerabile în faţa incendiilor, o nouă tragedie având loc, vineri dimineaţă, la Spitalul "Matei Balş" din Bucureşti, unde focul a cuprins mai multe saloane şi cinci pacienţi au murit, dintre care patru carbonizaţi.

Pentru că vineri dimineaţă a avut programată o conferinţă de presă la sediul ISU Crişana, pe tema bilanţului activităţii în anul recent încheiat, inspectorul-şef Sorin Caba a prezentat şi detalii privind situaţia spitalelor din Bihor, arătând că nici aici lucrurile nu stau perfect.

Potrivit colonelului, cele 15 spitale din judeţ au un total de 55 de corpuri de clădiri, dintre care 18 sunt autorizate integral, 12 sunt autorizate parţial (pentru că anumite secţii nu îndeplinesc criteriile), iar şase clădiri nu sunt autorizate, din perspectiva securităţii la incendiu. "Cele şase clădiri aparţin de două unităţi spitaliceşti: Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Oradea şi Spitalul Marghita", a declarat Caba.

Acesta nu a putut preciza cu exactitate care sunt clădirile care n-au autorizaţie ISU, însă a menţionat că, potrivit legislaţiei în vigoare, managerii spitalelor trebuie să afişeze această informaţie pe imobile.

În schimb, de pe site-ul ISU Crişana, pacienţii pot să afle care sunt pavilioanele de spitale - şi de altfel, toate clădirile - care deţin autorizaţie de securitate la incendiu, cu amendamentul însă că nu toate imobilele au nevoie de acest document. "În Bihor, 19 clădiri nu necesită autorizare, pentru că nu se încadrează în prevederile legii", a precizat şeful ISU Crişana. Concret, HG 571/2016 prevede care sunt clădirile care au nevoie de autorizaţie.

Caba a mai precizat că, în luna noiembrie 2020, după incendiul devastator de la spitalul din Piatra Neamţ, la dispoziţia prefectului Dumitru Ţiplea, o comisie formată inclusiv de angajaţi ai ISU a verificat toate secţiile de Terapie Intensivă din judeţ. Concluziile acestor controale vor fi dezbătute la Prefectură, într-o şedinţă cu toţi managerii de spitale, pe care acelaşi Ţiplea vrea să o convoace. Potrivit lui Caba, însă, în timpul controalelor nu s-au depistat probleme grave, care să reprezinte un pericol iminent pentru pacienţi, ci mai degrabă probleme organizatorice, cum ar fi, de exemplu, semnalizarea ieşirilor de urgenţă.