Bihorenii din localităţile Cărpinet, Vaşcău şi Sălişte de Vaşcău au participat, la finele săptămânii trecute, la mai multe seminarii de informare organizate de o echipă de specialişti ai Universităţii Babeş-Bolyai, echipă ce întocmeşte acum planul de management pentru situl Natura 2000 Platoul Vaşcău.
Fără a avea un custode, situl este deocamdată în grija Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, care este obligată de lege să-i întocmească un plan de management în care să inventarize toate speciile şi habitatele din sit ce trebuie protejate şi în care să stabilească regulile de dezvoltare a zonei, astfel încât aceste specii să nu aibă de suferit. Platoul Vaşcău este protejat pentru peşterile şi avenele sale, pentru pădurile de fag, dar şi pentru patru specii de liliac şi trei specii de amfibieni ce trăiesc aici.
Potrivit unui comunicat de presă al echipei de proiect, concluzia principală a întâlnirilor cu localnicii din jurul Vaşcăului este că aceştia se tem de restricţiile datorate regulilor de mediu. "S-au adus în discuţie efectele viitoare ale existenţei acestui sit protejat asupra activităţilor economice din zonă. Autorităţile publice locale şi populaţia se tem de faptul că vecinătatea cu zona naturală le va aduce mai multe probleme decât beneficii", se arată în comunicatul semnat de sociologul Mihai Deac.
Mai precis, localnicii se tem că în zonă nu se va mai putea extrage piatră şi nu se vor mai putea expoata păduri. "În sit există comunităţi care depind de exploatarea de piatră de construcţii, activitate fără de care aceste comunităţi ar putea chiar să dispară. (...) Tuturor ne place natura şi ne dorim să o protejăm, dar dacă mă puneţi să aleg între lilieci şi oameni, o să aleg oamenii", a spus la dezbatere Gheorghe Ienciu, primarul din Cărpinet.
Întâlnind acelaşi tip de temeri în majoritatea satelor de pe Platoul Vaşcău, inclusiv în cele din judeţul Arad, reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai i-au asigurat pe localnici că, deocamdată, ei doar evaluează potenţialele ameninţări pentru speciile din sit, ceea ce nu înseamnă şi că acestea sunt în prezent în pericol. De asemenea, le-au promis că planul de management le va fi supus consultării. "Desigur, ne dorim cu toţii ca activităţile umane şi mediul natural să co-existe fără a fi afectate nici unele, nici altele. Pentru ca acest lucru să fie posibil pe termen lung, este nevoie să fie stabilite de comun acord unele reguli de conduită, sub forma unui plan de management conservativ al sitului", a precizat Mihai Deac.