Aleşii orădenilor nici nu bănuiau ce va naşte decizia lor de a aproba realizarea unui studiu de piaţă pentru realizarea unei centrale termice pe biomasă, care să producă energie din resturi de plante. Consilierii locali vor să afle cum se poate dezvolta o astfel de centrală la Oradea, însă simplul lor acord de principiu a creat vâltoare printre ecologiştii locali, în frunte cu fostul consilier al primarului Ilie Bolojan, Orlando Balaş.

Convinşi că o centrală pe biomasă va masacra pădurile din jurul oraşului, deoarece lemnul e mai uşor de obţinut decât deşeurile sau plantele energetice, verzii adună semnături pentru a omorî proiectul din faşă. Edilii spun, însă, că temerile sunt nefondate şi îi asigură pe orădeni că proiectul, dacă va deveni realitate, nu va fi unul anti-mediu, ci, din contră, va transforma Oradea într-un oraş mai ecologic.

Mai eco şi mai ieftin

Hotărârea votată de consilierii locali pe 16 martie prevede alocarea sumei de 75.000 lei pentru realizarea unui studiu de piaţă vizând dezvoltarea producţiei de energie termică din resurse regenerabile provenite din aşa-numita biomasă. Aleşii orădenilor vor să afle ce presupune o centrală termică pe biomasă, municipalitatea fiind interesată de soluţii de producere a energiei termice din surse regenerabile, pentru a obţine căldură mai ieftină.

Potrivit calculelor Primăriei, centrala ar asigura 3-5% din necesarul de energie termică al oraşului, iar preţul cu care investitorul o va vinde către Electrocentrale va fi comparativ cu cel al apei geotermale, adică substanţial mai mic decât preţul gigacaloriei produse de CET.

Stop proiectului!

La cinci zile de la adoptarea hotărârii, ecologistul Orlando Balaş, fost consilier al primarului Ilie Bolojan, ataca dur iniţiativa pe blogul personal. Sub titlul "Stopaţi proiectul uzinei electrice pe biomasă (lemn din pădure)!", Balaş susţine că edilii sunt chitiţi să facă o centrală electrică şi termică, cu o firmă ţinută "în culise". Balaş e convins însă că firma va produce energie nu din biomasă, ci din pădurile Bihorului.

Ecologistul spune că investitorul interesat este RES Invest Holding, companie care în mai multe oraşe a procedat, la fel ca altele de profil, după acelaşi principiu: se angajează să facă o centrală pe biomasă, dar foloseşte doar lemn, întrucât tăiatul copacilor din păduri e mai simplu şi mai ieftin decât adunarea deşeurilor sau a plantelor energetice. "Oradea nici nu dispune de suficiente deşeuri valorificabile pentru a susţine consumul necesar unei astfel de uzine", argumentează ecologistul. "Un astfel de proiect încalcă dreptul locuitorilor Oradiei şi ai Bihorului la un mediu sănătos, drept garantat de lege", mai adaugă Balaş.

Petiţie online

Convinşi că masacrarea pădurilor va fi primul pas făcut de RES după ce va intra în Oradea, Orlando Balaş şi biologul Anna Marossy au iniţiat o petiţie online, prin care adună semnături pentru a-i determina pe aleşii orădenilor să renunţe la proiect. În patru zile de la lansarea petiţiei, 103 persoane au şi semnat-o.

"Ceea ce Dumnezeu a creat, omul să nu distrugă!", "Să nu se realizeze acest proiect, ci banii să fie folosiţi pentru extinderea încălzirii cu apă geotermală", "Măi, fraţilor, am ajuns să nu mai ţinem cont de copiii, nepoţii noştri?" - sunt câteva din mesajele lăsate de semnatari. Toate sunt în asentimentul iniţiatorului petiţiei. "Distrugem viitorul copiilor, care nu vor mai putea să respire!", avertizează Balaş.

Cu ochii pe centrală

De cealaltă parte, viceprimarul Gheorghe Carp afirmă că temerile ecologiştilor sunt neîntemeiate. În primul rând, pentru că municipalitatea nu va favoriza niciun investitor, ci va face o licitaţie internaţională. Edilul nu ascunde că de un an Primăria poartă discuţii cu firma austriacă RES Invest, dar spune că nu s-a parafat nimic.

"Condiţiile puse de noi investitorilor sunt ca centrala să nu fie poluantă, energia să fie la un preţ comparativ al gigacaloriei din apa geotermală şi Primăria să se oblige doar să cumpere", spune Carp. Edilul garantează că niciun copac din jurul oraşului nu se va tăia pentru această centrală. "Va folosi răriturile şi tăieturile din păduri, culturi de copaci cu creştere rapidă şi plante energetice", precizează viceprimarul.

Carp susţine că, dacă n-ar funcţiona pe biomasă, investiţia nu ar fi rentabilă pentru niciun investitor. Asta pentru că producătorii de energie regenerabilă primesc certificate verzi, care se vând pe piaţă la un preţ între 27 şi 47 de euro. Dacă nu foloseşte biomasa, investitorul nu primeşte certificatele, deci îşi limitează profitul la vânzarea energiei produse.

Cert e că problema a ajuns în atenţia opiniei publice, iar fiecare pas făcut de municipalitate va fi atent urmărit de ochii verzilor. Hotărâţi să nu accepte niciun compromis care ar putea să afecteze viitorul lor şi pe al copiilor lor...