La două zile după blocarea în subteran a unui grup de 20-25 de mineri angajaţi ai firmei de stat SC Băiţa SA, care cer însă ca autorităţile statului, concret Prefectura Bihor, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, să permită extracţia de minereuri polimetalice şi calcar din această zonă de către două firme private, şi anume SC Băiţa Bihor SA şi African Consolidated Resources (succesoarea SC Mineral Mining, aflată în insolvenţă), conducerea African îl atacă dur pe prefectul Claudiu Pop.
Bătaie pe licenţă
În contextul în care firma de stat SC Băiţa SA este asociată cu firma privată SC Băiţa Bihor SA, şi împreună deţin o licenţă de exploatare pe 10 ani, iar SC African Consolidated Resources nu poate beneficia - prin asocierea cu Băiţa Bihor - de această licenţă, administratorul Gabriela Dobrotă, îl acuză pe prefect că minte în declaraţiile publice, cerându-i demisia şi ameninţându-l cu un proces, pentru recuperarea unui prejudiciu de 1,9 milioane lire suferit de această companie în cursul zilei de miercuri la bursa din Londra.
Printr-un comunicat intitulat "Prefectul minte, minerii răspund!", Dobrotă afirmă că vrea să demonteze "minciunile oarbe cu care prefectul încearcă să-şi justifice acţiunile", însă nu doar că "dezinformează publicul", ci şi "periclitează imaginea companiilor African Consolidated şi Vast Resources", fără însă a explica implicarea acestei din urmă firme în problemele de la Băiţa.
Pledoarie pentru Băiţa Bihor SA
"Între Băiţa SA şi Baita Bihor SA, în data de 18.03.2014, a fost încheiat contractul de asociere pe licenţă înregistrat la Băiţa SA cu nr. 6 din aceeaşi dată si la Băiţa Bihor SA cu nr. 99/18.03.2014 prin care aceasta din urma are dreptul de a exploata substanţa calcar. Mai mult, însăşi ANRM, prin adresa 239/11.05.2015 trimisă catre Băiţa Bihor SA subliniază faptul că aceştia din urmă au dreptul de a exploata substanţa calcar doar în subteran. Aceste false declaraţii ascund în spatele lor protejarea societăţii Băiţa SA, societate care la momentul actual are pe rolul Tribunalului Bihor înregistrate 4 cereri de deschidere a procedurii insolvenţei (dosar 202/111/2015)", se arată în comunicatul semnat de reprezentanta African Consolidated Resources.
Conform acesteia, în baza asocierii, în cazul în care firma de stat nu are "capacitatea financiară de a susţine această licenţă", ea ar fi obligată s-o "transfere" către firma privată, în baza articolului 3 din contractul de asociere. "În cazul în care titularul, din orice motive, nu mai poate continua în mod cert şi definitiv activitatea minieră de exploatare din perimetrul Băiţa Plai, se obliga să transporte drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin licenţa de concesiune către Băiţa Bihor".
Datoria este şi nu este
În replică la faptul că prefectul a dezvăluit miercuri că firma privată Băiţa Bihor SA are datorii de peste 7 milioane lei către cea de stat Băiţa SA, administratoarea African Consolidated Resources susţine că acest lucru este "total neadevărat", ba dimpotrivă, firma privată ar fi achitat celei de stat dividende de peste 122.000 lei.
Pe de altă parte, în ce priveşte declaraţia prefectului conform căreia şi firma Mineral Mining, preluată de African Consolidated, are datorii neachitate şi concomitent aceasta nu şi-a demonstrat capacitatea financiară şi tehnică pentru a exploata minereuri, Dobrotă susţine că African a înaintat "o scrisoare de bonitate de la două bănci internaţionale" către Ministerul Economiei.
În plus, spune administratoarea African, "presupusele datorii ale Mineral Mining către Băiţa SA (n.r. – firma de stat) nu prezintă un caracter cert, lichid şi exigibil", fiind încă în cercetare un dosar penal la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ce vizează, între altele, şi aceste datorii. "De-a lungul timpului, SC African Consolidated Resources SRL a demonstrat disponibilitatea de achitare a datoriei faţă de SC Băiţa SA, punându-le la dispoziţie banii într-un cont escrow", unde suma – neprecizată – se află şi în prezent.
În fine, spune Dobrotă, compania de stat "foloseşte şi în prezent în procesul de producţie activele şi utilajele societăţii Mineral Mining SA, fără de care nu şi-ar putea desfăşura activitatea".
Minerii, şi "de stat", şi privaţi!
Reprezentanta African Consolidated s-a referit în comunicat şi la paradoxul că în subteran sunt blocaţi mineri angajaţi la firma de stat, care însă apără interesele firmelor private, ceea ce prefectul a considerat că este o manipulare şi chiar un şantaj practicat de acestea la adresa companiei de stat.
Recunoscând că protestatarii sunt angajaţi la stat, dar şi la privat, Dobrotă spune că "Minerii s-au blocat de bunăvoie în subteran din moment ce nu le-au fost îndeplinite condiţiile umane de muncă, fiindu-le periclitată viaţa din cauza degradării echipamentelor. (...) Angajaţii închişi în subteran lucrează într-adevăr pentru stat şi au contract de muncă pe perioadă determinată cu aceştia până la data de 01.09.2015 prelungit ilegal de cinci ori. Aceiaşi muncitori au însă contract de muncă şi cu SC African Consolidated Resources SRL din data de 20.08.2015, pe o perioadă nedeterminată".
Iniţial, marţi s-au blocat în subteran 20-25 de mineri, însă numărul acestora ajuns joi la 51 de persoane.
Aşteaptă scuze şi demisia
În finalul comunicatului, reprezentanta African precizează că această firmă îşi "rezervă dreptul de a-l acţiona în instanţă pe prefectul Claudiu Pop pentru prejudiciile financiare si de imagine cauzate societăţilor noastre" şi îi cere "să-şi prezinte public scuzele".
Totodată, "cerem public demisia prefectului Claudiu Pop", mai spune Gabriela Dobrotă, sugerând că acesta ar fi încălcat "principiile legalităţii, imaparţialităţii, obiectivităţii, transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public, eficienţei, responsabilităţi şi orientării către cetăţean".
Citiţi pe aceeaşi temă şi: Mineri blocaţi în subteran la Băiţa: două firme private acuză autorităţile de sabotaj, oficialii acuzându-le la rândul lor de şantaj şi Prefectura Bihor, despre criza minerilor blocaţi în subteran la Băiţa: firmele private nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a exploata minereurile