Detalii şocante au ieşit la iveală în scandalul privind Agenţia Naţională de Transplant. Un raport al Corpului de Control din 2014, când ministru al Sănătăţii era Eugen Nicolaescu, arată că, încă de pe atunci, unele organe erau acordate discreţionar de către personalităţi medicale, anunţă Digi24.ro.
Probleme vechi
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a precizat că neregulile existau și erau cunoscute încă din anul 2014, acesta fiind motivul pentru care a decis să trimită din nou Corpul de Control la Agenţia Naţională de Transplant. Printre problemele descoperite se numără faptul că nu există un registru naţional pentru alocarea organelor de transplant, nu sunt specialişti în domeniu şi nu exisă o monitorizare clară a donatorilor şi nici a pacienţilor care au nevoie de un transplant.
Descoperirile din 2014 fuseseră făcute la câteva luni după scandalul privind transplantul de rinichi pentru actorul Alexandru Arşinel, în legătură cu care existau suspiciuni că a primit tratament preferenţial, listele cu pacienţi care aşteptau un rinichi nou fiind ignorate de conducerea Agenţiei Naţionale a Transplantului. Ba mai mult, problemele erau chiar mai vechi, dat fiind că raportul din 2014 face referire la un alt raport similar din 2006 al aceluiaşi Corp de Control, care avea concluzii la fel de dure.
Organe preferențiale
Potrivit HotNews.ro, între deficienţele găsite la ANT se numătă faptul că mai multe compartimente nu erau funcţionale, că secretariatul ANT şi al Consiliului Ştiinţific nu a fost asigurat de nimeni, Consiliul Ştiinţific nu s-a întrunit într-un an decât de două ori, în ciuda prevederilor legale care cereau cel puţin o întâlnire pe lună şi, mai mult, nici nu şi-a îndeplinit o bună parte dintre atribuţii cum ar fi elaborarea protocoalelor privind standardele de calitate, elaborarea de norme şi standarde şi instrucţiuni.
Mai mult: la acel moment, Consiliul Ştiinţific nu stabilise criteriile de alocare a organelor ce urmau grefate (grefoane umane), adică aceeaşi problemă cu care activitatea de transplant se confruntă şi acum: lipsa criteriilor transparente şi previzibile pentru transplant, dar şi probleme majore la acreditarea pentru transplant a mai multor spitale.
Sursa citată arată şi câteva formulări extrem de dure din raportul din 2014, ignorate de conducerile Ministerului Sănătăţii: Reţeaua de transplant funcţiona cu riscuri de organizare şi funcţionare cronice, care nu mai pot fi acceptate de conducerea Ministerului Sănătăţii, nu exista o evidenţa clară şi nu au fost prezentate comisiei de control documente cu privire la trasabilitatea organelor, ţesuturilor sau celulelor prelevate şi transplantate.
Alocarea grefoanelor umane se face în bază unor criterii improprii, neaprobate prin ordin al ministrului, fără a există o transparenţă a acestei alocări, vizându-se în special o alocare pe bază unui criteriu teritorial şi la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului care stabilesc unde se va efectua transplantul. Dosarele de acreditare a transplanturilor au fost întocmite fără respectarea prevederilor legale şi inspecţiile în vederea acreditării s-au realizat în bază unor dosare incomplete.
Transplant în pauză
Pe de altă parte, tot luni, şeful ANT, Radu Deac, a ieşit într-o conferinţă de presă în care a spus că neregulile semnalate de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii la Agenţia Naţională de Transplant au avut drept consecinţă faptul că nu s-a mai efectuat nicio astfel de procedură. La singurul donator în moarte cerebrală apărut în ultimele zile, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scadalul mediatic la care asistă.
"Atacurile declanşate recent în spaţiul public asupra Agenţiei Naţionale de Transplant şi asupra activităţii de transplant au drept consecinţă faptul că din acel moment nu s-a mai efectuat niciun transplant în România, fapt fără precedent. La singurul donator în moarte cerebrală, declarat la Satu Mare, în urmă cu o zi, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul de teamă să nu fie implicat în scadalul mediatic la care asistă", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Radu Deac, directorul executiv al ANT, potrivit Digi24.ro.
La rândul său, medicul Irinel Popescu, coordonatorul Centrului de Transplant Hepatic de la Fundeni, a explicat că bolnavii aflaţi pe lista de aşteptare beneficiază de un cod şi sunt înscrişi în Registrul Naţional de Transplant. "Nu există o prioritate pe listă, deoarece ciroza hepatică e imprevizibilă", a declarat Irinel Popescu. "La noi această alocare s-a făcut întotdeauna pe crierii strict profesionale, pe baza unui regulament depus la Agenţia Naţională a Transplantului şi la Ministerul Sănătăţii. Orice afirmaţie, din acest punct de vedere, este total neavenită", a mai spus Irinel Popescu referindu-se la acuzele pe care le aduce ministrul sănătăţii.