La 20 iulie a.c., Preşedintele României a emis decretul de promulgare a Legii nr. 207/2018, pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Este vorba, practic, de prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public.

Întrucât atât Preşedintele, cât şi partidele din opoziţie au epuizat toate căile de atac, iar Curtea Constituţională a respins toate sesizările de neconstituţionalitate, şeful statului a fost obligat să promulge legea de modificare, care va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Dincolo de aspectele politice discutate în spaţiul public, noua lege aduce modificări importante cu impact direct asupra actului de justiţie.

În primul rând, se prevede că justiţia se îndeplineşte numai prin judecători, vechea lege necuprinzând o astfel de formulare, fapt care însemna că şi procurorii ar fi putut să fie consideraţi autori ai actului de justiţie. Conform noii reglementări, justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

În acelaşi sens se prevede că însăşi configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor, adică procurorul nu trebuie să stea mai sus decât avocaţii.

Conform noii reglementări, hotărârile judecătoreşti trebuie motivate în termen de 30 de zile de la data pronunţării, text care se regăseşte atât în codul de procedură civilă, cât şi în cel de procedură penală. În plus, însă, se prevede că în cazuri temeinic motivate acest termen poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, ceea ce înseamnă că neredactarea hotărârii în mai mult de 90 de zile, indiferent de circumstanţe, constituie abatere disciplinară pentru judecător.

Se revine la vechea competenţă a tribunalelor şi a curţilor de apel în materie comercială, noua reglementare prevăzând posibilitatea înfiinţării de complete sau secţii specializate în aşa numitele litigii cu profesionişti.

Cea mai importantă modificare vizează faptul că apelurile vor fi judecate în complet de trei judecători (în loc de doi, ca până acum), iar contestaţiile în materie penală se soluţionează în complete de doi judecători (faţă de unul, ca până acum).

Deşi această modificare este primită cu reticenţă de sistemul judiciar, din cauza numărului redus de judecători comparativ cu volumul de activitate al instanţelor, în perspectivă este o modificare foarte bună, de natură a creşte calitatea actului de justiţie.