În premieră istorică, anul şcolar se va încheia fără ca elevii şi profesorii să se mai întâlnească. Pentru a preveni îmbolnăvirile cu Covid-19, autorităţile au decis că, până la vacanţa de vară, lecţiile se vor ţine exclusiv online.

Digitalizarea forţată a educaţiei are atuuri şi dezavantaje deopotrivă. Ca să nu piardă contactul cu elevii, profesorii au fost forţaţi să deprindă rapid abilităţi tehnologice. Mulţi se confruntă însă cu dezinteresul elevilor, care nu-şi mai găsesc motivaţia să înveţe, din moment ce nu mai primesc note. În acelaşi timp, părinţii constată că şcoala de acasă nu-i deloc uşoară...

Ca niciodată

După ce toate grădiniţele şi şcolile s-au închis pe 11 martie, lunea trecută, preşedintele Klaus Iohannis a dat vestea: în acest an şcolar nici nu se vor mai redeschide. Vor mai merge la şcoală, între 2 şi 12 iunie, doar elevii care în vară vor da examenele de Evaluare Naţională şi de Bacalaureat. Şi ei, numai dacă vor.

Totodată, Ministerul Educaţiei a decis că în acest an şcolar nu se vor mai da teze, iar mediile se vor încheia cu doar două note. Cum majoritatea elevilor au deja calificativele necesare, puţini sunt cei care vor trebui evaluaţi online.

Decizia de a închide şcolile i-a bulversat pe elevi, profesori şi părinţi deopotrivă. În timp ce dascălii se chinuie să predea online, elevii nu sunt motivaţi să participe la aceste lecţii, iar părinţii se simt depăşiţi de situaţie. "Cel puţin cinci ore pe zi facem teme. Profesorii se rezumă să dea exerciţii de făcut pe grupul de WhatsApp şi apoi treaba noastră cum ne descurcăm", spune Paul, tatăl a doi copii care învaţă la Şcoala "Avram Iancu" din Oradea.

La fel de descumpăniţi sunt şi părinţii picilor de grădiniţă, care sunt nevoiţi să-i ţină acasă până la toamnă. "Nu e deloc uşor, pentru că se plictiseşte foarte tare. Educatoarea ne mai dă idei ce să facem, dar nu e la fel", zice Maria, mămica unui băieţel de 4 ani din Oradea. 

La toamnă, de la capăt 

Mamă a trei copii - un băieţel de grădiniţă, unul în clasa a III-a şi o fetiţă de clasa a V-a, ambii elevi la Liceul German "Friedrich Schiller" - Ecaterina Minea (foto) prefera ca anul şcolar să se fi încheiat acum. Mai ales că este la rându-i învăţătoare şi, pe lângă că-şi supraveghează copiii, trebuie să predea şi elevilor ei!

"Pentru cel de la grădi printez fişe de lucru primite de la educatoare şi îi pun cântecele pe YouTube. Cei de la şcoală au lecţii online, dar nu sunt prea eficiente. Mulţi profesori au mers la ţară, unde n-au semnal bun la internet, iar lecţiile se întrerup. Totul e haotic", povesteşte Ecaterina.

Chiar şi când condiţiile tehnice sunt bune, apar inevitabil poticneli. Învăţătoare la clasa I, la o şcoală privată din Oradea, Ecaterina ţine lecţii pe Zoom şi foloseşte manuale digitale. "Dar nu e simplu: un elev vrea la baie, altul merge să bea apă... E greu să comunic cu ei de la distanţă. La toamnă, toată materia va trebui recuperată", spune învăţătoarea. 

Nici jumătate nu participă 

Şi alţi profesori spun că lecţiile online nu sunt nici pe departe la fel de eficiente precum cele de la clasă. "De la clasele pregătitoare la a XII-a, toată lumea foloseşte Google Classroom. Dar nu avem cum să-i obligăm pe elevi să participe ori să-şi facă temele", spune Antonia Nica (foto), directoarea Liceului Greco-Catolic "Iuliu Maniu". 

95% dintre elevii şcolii au calculatoare, tablete sau telefoane cu care să participe la lecţiile online, dar nici jumătate nu se ţin de lecţii. "Rata de răspuns din partea elevilor e pe la 40%. Îi sunăm pe părinţi, dar nu avem succes în toate cazurile", zice directoarea. Nepregătiţi şi ei pentru această situaţie, mulţi părinţi nu ştiu cum să-şi convingă copiii să se pună pe învăţat.

Cei mai implicaţi par a fi şcolarii din clasele primare, care încă au dorinţa să descopere lecţii noi, şi cei de-a VIII-a şi de-a XII-a, care vor da în iunie examenele naţionale. Pentru ei, lipsa lecţiilor de la şcoală este un factor în plus de stres...

Model de succes 

În schimb, elevii din celelalte clase de gimnaziu şi de liceu, care ştiu că nu vor mai primi note, nu se omoară cu şcoala. "Cei care învăţau şi înainte, la clasă, învaţă şi acum. Ceilalţi nu", confirmă Iulius Timar (foto), profesor de matematică şi, totodată, directorul Colegiului Naţional "Onisifor Ghibu" din Oradea.

Dascălii spun că, dincolo de faptul că pot fi fentate uşor de elevi, lecţiile online mai au un mare dezavantaj: blochează comunicarea non-verbală. "La clasă, eu văd în ochii copiilor dacă au înţeles sau nu ce am predat. Acum nu mai am această posibilitate", zice Timar. La fel ca alţi profesori, ştie şi el că din toamnă materia predată online va trebui reluată. 

Şi elevii resimt neajunsuri în şcoala de la distanţă. "Cel mai mare dezavantaj este că pierdem contactul cu profesorii şi cu colegii, nu e aceeaşi relaţie", spune Rareş, elev în clasa a IX-a, la Ghibu. "Sunt materii care se pot preda online, cum e informatica. Dar nu mai putem face experimente la chimie, de exemplu, şi nici dezbaterile de la engleză nu mai sunt la fel de eficiente", completează colega lui, Antonia.

Online şi la toamnă

Dezavantajele se simt chiar dacă şcoala lor are un sistem integrat şi eficient de predare online. Toţi cei 1.900 de elevi şi profesori de la Ghibu folosesc platforma Microsoft Teams, prin care au creat clase virtuale. Orarul a fost şi el adaptat. "Lecţiile încep zilnic la ora 10, să nu trezim elevii de dimineaţă. În plus, am redus o lecţie la 30 de minute, iar după două lecţii au o pauză, tot de jumătate de oră. La ora 14, toată lumea termină programul", spune Timar.

Programul online are un meniu special pentru teme, unde fiecare elev completează sarcinile primite de la dascăli, care apoi verifică fiecare temă în parte. Profesorii sunt atât de încântaţi de platforma online, încât au decis că o vor folosi şi când se vor întoarce la şcoală. "Va rămâne o metodă suport de predare", spune profesoara Nicoleta Turean.

De altfel, toţi dascălii care s-au acomodat cu instrumentele digitale de predare au de gând să le folosească în continuare. "Ne gândim chiar ca din toamnă, când oricum va mai exista pericolul virusului, să facem într-o săptămână trei zile lecţii la şcoală, iar două în online. Vom reduce şi riscul îmbolnăvirilor, dar şi cheltuielile cu utilităţile", spune Remus Sabău, directorul Liceului Tehnologic "Horea" din Marghita. 
Aşadar, chiar dacă a fost o măsură forţată de împrejurări şi are încă multe sincope, digitalizarea învăţământului ar putea fi, totuşi, un efect bun al pandemiei...

MOBILIZARE
Tablete şi internet pentru elevi

În Bihor învaţă 65.000 de elevi, din care 7.700 nu au cum să participe la lecţiile online, pentru că nu au laptopuri, tablete sau telefoane inteligente. Inspectorul şcolar general Alin Novac Iuhas le-a cerut tuturor primarilor din Bihor să încerce să-i ajute pe aceşti copii.

Prima primărie care a răspuns apelului a fost cea a Oradiei. Lunea trecută, Consiliul Local a alocat suma de 80.000 euro pentru achiziţia a 388 de tablete, pe care şcolile le-au şi cumpărat, aşa că în zilele următoare vor ajunge la elevi. De asemenea, din această săptămână, toţi elevii din Bihor, dar şi 5.000 de cadre didactice, vor primi gratuit cartele SIM cu internet, furnizate de operatorul Telekom, în baza unui parteneriat cu IŞJ Bihor. Cartelele vor fi valabile până la sfârşitul lunii august. 

Consiliul Judeţean Bihor va cumpăra, de asemenea, 185 de tablete, pentru elevii din unităţile de învăţământ special. Pentru mulţi dintre ei, însă, dispozitivele vor fi inutile. "Autorităţile nu au înţeles ce înseamnă elevi cu cerinţe educaţionale speciale. Majoritatea au afecţiuni mintale şi le va fi imposibil să folosească tableta. În plus, mulţi locuiesc în colonii de romi, unde dispozitivele vor dispărea înainte ca elevii să le scoată din cutie", spune o profesoară de la Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea.