În premieră pentru Oradea, o universitate străină a deschis aici o filială. Şcoala superioară din Debreţin a început să pregătească viitori ingineri mecanici recrutaţi din rândul absolvenţilor de liceu din Bihor şi judeţele vecine. Cursurile în limba maghiară, gratuite, sunt o motivaţie solidă pentru tineri, care ştiu că inginerii vor fi la mare căutare, în viitorul apropiat, în Ungaria.
Peste doi ani, în Debreţin, nemţii de la BMW vor începe producţia de autoturisme electrice şi se preconizează că vor recruta mii de angajaţi. Cel mai probabil, şi din rândul absolvenţilor Universităţii din Debreţin, secţia Oradea...
O realitate
Migraţia tinerilor maghiari din Bihor la universităţi din Ungaria este deja de ani de zile un fenomen. De acum, tinerii care vor să devină ingineri nu mai trebuie să plece de-acasă pentru o diplomă de Debreţin. În premieră, instituţia din oraşul aflat la 75 de kilometri de Oradea a înfiinţat aici o filială, cu o singură specializare - inginerie mecanică.
Specializarea funcţionează în cadrul Universităţii Creştine Partium, instituţie privată susţinută financiar tot cu bani de la Budapesta, care asigură spaţiile necesare procesului didactic. În schimb, Universitatea din Debreţin plăteşte profesorii, iar la finalul celor 7 semestre de studiu le va elibera studenţilor diplomele de licenţă.
"Am demarat programul în 2020, dar discuţiile au început cu mai mulţi ani înainte. Am pornit de la o realitate: tinerii noştri pleacă să studieze în Debreţin sau Budapesta, iar noi vrem să îi ţinem acasă. Pentru că Universitatea Partium nu are acreditare pentru studii tehnice, ci doar umaniste, înţelegerea a fost că, până îşi va obţine această acreditare, Universitatea din Debreţin va şcolariza aceşti tineri", spune Nagy Alexandru (foto), coordonatorul secţiei.
De profesie inginer metalurgist, cu vastă experienţă în defuncta Înfrăţirea, iar apoi în alte fabrici orădene, absolvent cu 10 al Universităţii Politehnice din Bucureşti în anii ’80 şi deţinătorul mai multor brevete de invenţie, plus al unui doctorat în domeniu, n-a lucrat până acum în mediul academic, deşi a fost mereu preocupat de cercetare şi inovaţie. "Acum am ajuns la pensie şi am timp să mă ocup de partea academică", explică Nagy.
Profesori şi din Ungaria
Universitatea din Debreţin are la Oradea 47 de studenţi, în trei ani de studiu. Profesori le sunt 11 ingineri, dintre care 5 profesori titulari la Debreţin, iar ceilalţi bihoreni, plătiţi cu ora. "Din totalul profesorilor, 8 au doctorat, iar 3 sunt înscrişi la doctorat", zice Nagy. Pe lângă specialităţile de inginerie, studenţii mai au, fireşte, şi cursuri conexe, precum engleză, matematică ori informatică, pe care le predau profesorii titulari la Partium.
Nagy le predă studenţilor din anul I cursuri despre metale. Pe lângă el, profesor de specialitate este şi Csuzi István, fost director al OTL, cu un doctorat în inginerie obţinut la Universitatea din Oradea. Pentru că acum lucrează în sistemul de transport public din Abu Dhabi, Csuzi îşi ţine lecţiile online, aşa cum, de altfel, fac şi profesorii din Debreţin. "Cei care suntem din Bihor ţinem cursurile faţă în faţă şi am încercat să facem un orar potrivit studenţilor, pentru că unii dintre ei lucrează. Avem şi studenţi care au peste 40 de ani, sunt specialişti în inginerie, dar fără diplomă, iar acum au ambiţia să facă acest pas", spune coordonatorul secţiei.
Cursurile se ţin, fireşte, în limba maghiară. "Eu le mai spun şi în română termenii specifici, să îi cunoască, dacă vor lucra aici", zice Nagy.
Studii gratuite
Un atu foarte important pentru studenţii de la Oradea ai Universităţii Debreţin este că şcoala nu îi costă nimic. Tocmai ca să-i atragă, Universitatea a decis să desfăşoare cursurile în regim fără taxă, cu condiţia să promoveze examenele. "Dacă au o restanţă, vor trebui să plătească", explică inginerul coordonator. Taxa anuală este de 325.000 de forinţi, aproximativ 3.800 de lei.
Universitatea din Debreţin îşi permite să şcolarizeze gratuit viitorii ingineri pentru că, în 2019, Guvernul de la Budapesta a alocat 35 miliarde de forinţi (circa 84 milioane de euro) pentru dezvoltarea educaţiei tehnice din Debreţin. Ministrul inovaţiei din acea vreme, László Palkovics, a explicat că investiţia în educaţie este vitală în contextul dezvoltării industriei vehiculelor. Adică a fabricii BMW care se ridică la marginea oraşului...
Studenţii înscrişi la filiala locală a Universităţii din Debreţin sunt cu precădere bihoreni, dar aceştia au şi colegi din Arad, Sălaj ori Satu Mare. "Majoritatea au absolvit licee maghiare, unde nici Universitatea din Oradea nu îi caută, şi spun că vor să studieze şi să lucreze acasă. După stagiul de practică din această vară, trei s-au şi angajat la firme din Oradea. Este nevoie mare de ingineri buni", zice Nagy. Printre firmele unde studenţii maghiari fac practică se numără Plastor ori turnătoria Iberica.
Naveta la Debreţin
Chiar dacă Universitatea din Debreţin nu o spune făţiş, este clar că investeşte în tinerii maghiari din Bihor cu gândul la fabrica BMW, a cărei piatră de temelie s-a pus în această vară în oraşul maghiar şi unde, în 2024, va începe producţia de probă a autoturismelor "made in Hungary".
"Din anunţurile publice, fabrica va avea 1.000 de angajaţi la deschidere şi apoi, în următorii ani, va ajunge la 7.000. Este clar că forţa de muncă nu va putea fi acoperită de Debreţin şi vor recruta şi în Bihor, mai ales dacă vom intra în Schengen şi formalităţile de la graniţă vor dispărea", e convins Békési Csaba (foto), directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor.
Cel mai probabil, şi salariile inginerilor de la BMW Debreţin vor fi peste cele pe care le primesc inginerii din Bihor. "Firmele de la noi sunt subcontractoare sau chiar sub-subcontractoare. Fără dubiu, un inginer de la firma mamă va avea un salariu mai mare", mai spune Békési.
În plus, fabrica BMW din Debreţin nu este singura din domeniul automotive din Ungaria. Mercedes are o uzină la Kecskemét, iar Audi la Győr, aşadar tinerii maghiari din Bihor au motive să îşi pregătească o carieră în domeniu. Nagy nu exclude ca inginerii pe care îi pregăteşte să ajungă, pe viitor, la BMW Debreţin sau la alte companii similare din Ungaria. "Este clar că nu au nicio obligaţie în acest sens, iar mie mi-ar plăcea să-i văd că rămân acasă", spune inginerul. Dar decizia le va aparţine...
INVESTIŢIE URIAŞĂ
Funcţională din 2024
Construcţia fabricii BMW din Debreţin trebuia demarată în 2020, dar a fost amânată din cauza pandemiei, iar piatra de temelie s-a pus în vara acestui an, cu promisiunea că în 2024 va începe producţia de probă, iar un an mai târziu cea de serie. Din această uzină va ieşi primul membru al generaţiei de modele electrice "Neue Klasse", care ar putea cuprinde şi primul vehicul autonom al producătorului german.
În 2018, când BMW a anunţat investiţia, s-a speculat că prima opţiune a grupului german ar fi fost România şi că s-ar fi luat în calcul chiar construirea fabricii la Oradea. Oficialii companiei au explicat la acea vreme că Ungaria a fost aleasă pentru că are infrastructura de transport bine pusă la punct şi este în Schengen. Chiar şi aşa, specialiştii se aşteaptă ca parcurile industriale din Oradea să fie populate de companii care vor lucra pentru BMW Debreţin, ceea ce înseamnă că sectorul automotive ar putea lua avânt şi aici. Bineînţeles, nu cu aceeaşi turaţie a motoarelor ca la vecinii maghiari...
UO NU SE TEME
Ingineria auto, specializare vedetă
Universitatea din Oradea nu se teme de concurenţa Universităţii din Debreţin. Potrivit decanului Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică, profesorul Alexandru Pele (foto), specializarea Autovehicule rutiere este "vedetă" la admitere.
"În ultimii zece ani, toate locurile pe care le scoatem la concurs, bugetate sau cu taxă, se ocupă. Tinerii caută această specializare, inclusiv cei maghiari, care reprezintă cam o treime din totalul studenţilor noştri", zice Pele.
Aşadar, nu vede extinderea Universităţii Debreţin la Oradea ca fiind o problemă pentru instituţia locală. "Strict teoretic, este o concurenţă, dar nu mi se pare un lucru rău, ci mai degrabă constructiv".