Colegiul Național Mihai Eminescu, unul dintre cele mai renumite din Bihor, testează școala de 4 zile. Elevii din clasele a XII-a merg la cursuri doar pentru disciplinele din care vor susține bacalaureatul, în timp ce restul materiilor le studiază asincron, acasă.
Din 2023, Ministerul Educației permite școlilor să facă reforme „la firul ierbii”. Directorii au libertatea să inițieze proiecte experimentale prin care să modifice „arhitectura” orelor de predare, să propună discipline noi, modalități inovative de predare ori să adopte alte măsuri pentru ca educația să fie mai eficientă.
Dacă propunerile sunt autorizate de Ministerul Educației, unitățile de învățământ primesc statutul de „școli-pilot” și vor trebui să raporteze rezultatele obținute, astfel încât oficialii să știe dacă modelul merită extins.
În Bihor, câteva zeci de școli au acest statut, din anul școlar precedent experimentând introducerea catalogului online în locul celui fizic. Colegiul Mihai Eminescu a dus, însă, experimentul la un nivel mai înalt, testând modificări radicale în programa școlară a elevilor din ultimul an de liceu. Inclusiv săptămâna de școală cu 4 zile!
Prea aglomerați
De la începutul lunii aprilie, elevii din cele nouă clase a XII-a ale Colegiului Eminescu merg la școală doar 4 zile pe săptămână, exclusiv pentru materiile din care vor da în vară bacalaureatul. „Am pornit de la constatarea că în perioada aceasta copiii sunt captați de pregătirea pentru bacalaureat și admiterea la facultate. Tentația lor de a trata cu superficialitate celelalte discipline - nu din desconsiderație, ci pentru că nu au timp, la cât de multe ore au în planurile-cadru - este reală”, spune directoarea Livia Muntean (foto).
Elevii din clasa de mate-info, de exemplu, au în ultimul an de liceu 14 materii, dintre care doar trei sunt de bacalaureat: limba română, matematica și una la alegere. La specializări umane încărcarea e și mai mare. De exemplu, la filologie-jurnalism, pe lângă cele trei discipline de bacalaureat, elevii mai au alte 17 în orar!
În plus, la fiecare disciplină de Bac, elevii au câte o oră suplimentară de pregătire, ținută gratuit de profesorul de la clasă. Cum mulți fac și meditații după școală, e lesne de înțeles că nu sunt la fel de interesați de materiile din care nu dau examenul maturității. Adesea, chiulesc de la aceste ore, chiar cu acordul părinților, care le dau diferite justificări pentru a-și motiva absențele.
Studiu asincron
Pornind de la această realitate, profesorii din Eminescu au reformat structura anului școlar pentru elevii de a XII-a. Până la sfârșitul lunii martie, dascălii de la disciplinele „non-bacalaureat” au predat toate lecțiile, iar în ultimele 9 săptămâni de școală trebuie doar să-i evalueze pe elevi. Astfel, în această perioadă, orarul elevilor la școală cuprinde doar disciplinele de bac.
„Am decis ca la disciplinele care nu sunt de bacalaureat studiul să continue asincron, ceea ce înseamnă că elevii primesc teme și proiecte în platforma digitală pe care am implementat-o în școală și tot acolo le soluționează. Elevii pot face asta oricând doresc, atât timp cât respectă termenele limită impuse de profesori. De exemplu, pot dedica ziua din săptămână în care nu vin deloc la școală”, explică directoarea.
În restul zilelor, elevii vin la școală câte 3 sau 4 ore și se întâlnesc doar cu profesorii de la cele trei discipline de bacalaureat.
Fără copy-paste
Mai mult, profesorii de la disciplinele „non-bac” au fost îndemnați să le dea elevilor teme interdisciplinare. De exemplu, ar putea să le ceară să documenteze un subiect de istorie, dar despre care să scrie în engleză, cu noțiuni de religie, filosofie sau artă. La final, proiectul poate fi notat de fiecare profesor în parte, avantajul elevului fiind că lucrează la o singură temă, dar primește note la trei sau patru materii. „Nu este obligatoriu, dar i-am încurajat pe colegii mei să gândească teme interdisciplinare”, zice Muntean.
Liceenii învață astfel să documenteze informații, dar și să nu fure munca altora, pentru că proiectele lor vor fi „filtrate” printr-un soft anti-plagiat, precum cele folosite în universități. „Vrem să învețe utilizarea corectă a surselor, iar când termină liceul să aibă noțiuni elementare despre scrierea academică”, explică directoarea.
Note pe bune
Până acum, elevii se declară încântați de reformă. „Ne ia mult timp pregătirea pentru bac, așa că mă bucur că nu mai trebuie să vin la orele de franceză sau religie”, zice o adolescentă. Colegii o aprobă: emoționați de gândul bacalaureatului, nu le vine să se gândească la restul materiilor și nici nu simt că ar pierde ceva. „Am parcurs toate lecțiile din manuale, mai trebuie doar să primim note”, spune o altă elevă.
Părinții au încredere că ei, viitori absolvenți ai unui liceu de prestigiu, majoritatea admiși cu medii mari, vor trata cu seriozitate temele primite asincron. Totodată, profesorii spun că nu-i vor evalua pe ochi frumoși, așa că, dacă vor note mari, vor trebui să ia în serios indicațiile din platforma electronică, chiar dacă le rezolvă din confortul casei.
Înainte de a implementa noile reguli, directoarea Muntean i-a consultat și pe profesori, iar unii au fost sceptici ori chiar s-au opus. Cora Ardelean, profesoară de educație fizică, recunoaște că n-a crezut în predarea asincron, dar acum spune că elevii ar putea să învețe chiar mai mult așa, inclusiv la sport. „Și la materia mea avem o programă și noțiuni teoretice de asimilat. În această perioadă, pe acestea le fixăm. Cea mai recentă temă, de exemplu, a fost să identifice într-un video cu sportivi toate grupele de mușchi folosite”, afirmă profesoara, recunoscând că, la orele tradiționale, teoria era mai ușor ignorată de elevi.
Sprijin pentru elevii maghiari
Degrevarea orarului a permis Colegiului orădean să introducă și mai multe ore suplimentare pentru liceenii care riscă să pice bacalaureatul. Elevii de la secția maghiară cu note mici la matematică și la română – materia care la examen le dă cele mai mari bătăi de cap - participă la un program remedial, implementat tot prin acest program pilot.
Alți profesori decât cei de la clasă le predau câte 2 ore pe săptămână la fiecare disciplină, fără costuri pentru elevi. Pregătirea se adaugă orelor suplimentare pe care liceenii oricum le fac, ca toți colegii lor, cu dascălii de la clasă. Așa că, în loc de 4 ore de română, au 7! „Sper că îi va ajuta să promoveze examenul”, zice directoarea.
Programul reformator va fi testat și în următorul an școlar, iar apoi Colegiul Eminescu va trage concluzii și va raporta Ministerului dacă a fost sau nu eficient. Căci doar să fie pe placul elevilor nu e destul...
CU BANI EUROPENI
Orientare, digitalizare, formare
Intitulat „EMISmartEdu - Pilotăm viitorul la Eminescu”, proiectul colegiului orădean a obținut o finanțare de 200.000 euro prin PNRR și vizează și alte activități. Pentru liceenii din clasele a X-a și a XI-a, școala pregătește un amplu program de orientare profesională, menit să-i ajute să-și descopere aptitudinile și vocația.
„Avem un consilier școlar și 1.300 de elevi. Este peste puterile lui să aibă o activitate relevantă în orientarea profesională”, spune directoarea Livia Muntean. Școala va angaja, așadar, o firmă specializată, care va aplica elevilor teste recunoscute internațional pentru descoperirea trăsăturilor de personalitate și a înclinațiilor vocaționale.
De asemenea, 200 de elevi vor avea ocazia să participe, tot gratuit, la testări internaționale de engleză (Cambridge) și informatică (ECDL).
Pentru profesori, școala va organiza cursuri de adaptare a metodelor de predare la tehnologiile moderne, dar și la elevii cu cerințe educaționale speciale (CES). Prin același proiect a fost achiziționată platforma electronică, care îi ajută pe profesori și să-și completeze digital evaluările anuale. „În fiecare an școlar, un profesor completează între 200 și 300 de hârtii. Dacă vom completa doar 100, voi fi fericită”, zice Muntean.
Pentru directoare și adjuncții ei, aceeași platformă facilitează monitorizarea dascălilor ori generarea unor rapoarte cu date statistice. De asemenea, conducerea colegiului și mai mulți profesori vor participa la cursuri de leadership, în cadrul aceluiași proiect.