Şcoala de bani

În timp ce colegi de-ai lor de la alte facultăţi se rezumă să-şi ţină cursurile şi seminariile, eventual să mai scrie o carte sau o lucrare de specialitate, profesorii de la Facultatea de Ştiinţe Economice din Oradea şi-au petrecut ultimii trei ani făcând şi o altă şcoală: cea a proiectelor cu finanţare europeană.

Din 2007 şi până în prezent, facultatea a coordonat zece proiecte europene, din care şase se mai află în derulare, şi a participat ca partener în alte şase. Toate au adus facultăţii finanţări grele şi beneficii uriaşe!

Începutul

Primul proiect cu finanţare europeană al Facultăţii de Ştiinţe Economice a fost "Sprijinirea integrării IMM-urilor cu activitate de export-import din judeţul Bihor în cadrul pieţei unice europene, prin dezvoltarea unor servicii de afaceri transfrontaliere", implementat în septembrie 2007. A avut o valoare de 159.000 de euro, bani din care s-au realizat, printre altele, un Centru de Servicii pentru Afaceri Transfrontaliere, care funcţionează în cadrul facultăţii, şi o bază de date cu sursele de finanţare pentru întreprinderi. Adică, un ajutor dat firmelor de a aplica la rândul lor pentru proiecte europene.

Acesta a fost doar startul. În 2008, a venit rândul altor cinci proiecte, cu diferite obiective. S-au studiat avantajele firmelor româneşti cu activitate de comerţ exterior, pentru a putea maximiza efectele aderării la UE, s-au introdus cursuri noi în facultate despre integrarea economică europeană, s-a înfiinţat un Centru pentru Formare şi Perfecţionare în Domeniul Managementului Resurselor Umane, s-a studiat cum pot fi promovate pachete turistice comune în Bihor şi Hajdu-Bihar şi s-a iniţiat un program de instruire în vederea adaptării muncitorilor la cerinţele unei societăţi ce nu se poate lipsi de informatică. Valoarea acestor proiecte a variat de la 140.000 de lei la 2 milioane de lei.

Adevărata provocare

În 2009, facultatea a demarat un singur proiect, însă de departe cel mai amplu de până acum: "Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un nou model de şcoală antreprenorială pentru femei". Mai pe scurt, AntrES. El şi-a propus să stimuleze implicarea femeilor de pe graniţa de vest a ţării în propriile afaceri. În total, 1.800 de femei din şase judeţe au participat la cursuri şi au scris planuri de afaceri. Adică au învăţat cu ce se "mănâncă" o afacere şi şi-au pus pe hârtie business-ul pe care ar vrea să îl dezvolte. În cadrul proiectului, ce a valorat peste 12 milioane de lei, s-a creat o reţea de 72 de centre rurale, 24 locale şi şase teritoriale în toate cele şase judeţe, în care s-au ţinut cursurile de antreprenoriat.

"Acest proiect a fost o adevărată şcoală pentru echipă, pentru parteneri şi pentru noi, ca persoane individuale", spune decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Anca Dodescu. Acum, proiectul se apropie de final, iar toate obiectivele au fost atinse. Singurul mare regret al coordonatorilor este că planurile de afaceri, deşi foarte interesante, sunt greu de pus în practică din perspectivă financiară.

"Dificultatea pe care am întâlnit-o a fost cum să stimulăm femeile să şi iniţieze, mai departe, planurile de afaceri pe care le-au propus. Criza, reglementările legislative, lipsa totală de sprijin sau de facilităţi fiscale nu ne ajută, însă", spune Dodescu. Practic, statul român nu face nimic să ajute aceste femei măcar să-şi înceapă afacerile.

Întoarcere la studenţi

După experienţa AntrES, cadrele didactice de la Ştiinţe Economice au îndrăznit să tindă la mai mult. Astfel că, din octombrie anul acesta, au implementat proiectul cu cea mai mare finanţare de până acum: "Practica studenţilor economişti. Parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri", sau pe scurt PracTEAM, în valoare de peste 19.800.000 de lei.

În PracTEAM se va pune accent pe practica studenţilor, astfel încât să se integreze uşor pe piaţa muncii, implicând timp de trei ani 162 de tutori de practică, 1.620 de studenţi de la învăţământul de licenţă şi 810 masteranzi din trei universităţi. Tutorii vor fi angajaţi din firmele care vor semna parteneriate cu facultatea pentru practică şi vor fi instruiţi să ajute tranziţia de la şcoală la muncă a studenţilor şi masteranzilor. Stagiul va deveni pentru tineri un fel de ucenicie chiar în domeniul în care vor să se specializeze, nu într-un sector care nu-i interesează. Proiectul presupune şi înfiinţarea unui dispecerat de practică, unde se vor aduna toate ofertele de stagii de pe piaţă. În final, studenţii cu cele mai bune rezultate din perioada de practică vor fi premiaţi.

"PracTEAM e cea mai mare bucurie. Cu el ne întoarcem acasă", spune Dodescu, constatând că, după ce au făcut cercetare pentru firme, angajaţi şi femei, acum profesorii îşi îndreaptă din nou atenţia asupra studenţilor lor.

Avantaje multiple

PracTEAM are beneficii directe asupra studenţilor, dar asta nu înseamnă că celelalte proiecte n-au adus avantaje indirecte. De pildă, facultatea nu mai duce lipsă de nicio dotare, pentru că prin fiecare proiect s-au amenajat laboratoare, folosite de profesori şi studenţi deopotrivă. Totodată, facultatea a amenajat o mini-tipografie, achiziţionându-şi aparatura necesară pentru a tipări broşuri sau cărţi. În plus, şi-a cumpărat licenţe ale unor programe utile economiştilor, iar prin PracTEAM va înfiinţa info-chioşcuri, adică monitoare pe care studenţii le vor folosi pentru a-şi verifica situaţia şcolară.

Acestora li se adaugă alte avantaje. Spre deosebire de alţi colegi, cadrele didactice de aici au avut parte cu adevărat de formare continuă şi perfecţionare. Pe lângă că au învăţat cum se lucrează la proiectele europene, şi-au îmbunătăţit cunoştinţele, studenţii economişti orădeni având astfel îndrumători mai pregătiţi. Aproape că nu există profesor care să nu fie sau să nu fi fost implicat într-un proiect european. Şi nu în ultimul rând e de menţionat avantajul financiar al cadrelor didactice, care prin munca la aceste proiecte europene îşi înmulţesc banii cu care se duc lunar acasă!

În total, proiectele coordonate de Facultatea de Ştiinţe Economice au atras peste 36 de milioane de lei, bani la care se adaugă şi cei proveniţi din alte şase proiecte la care facultatea orădeană a fost partener. În contextul subfinanţării învăţământului românesc, iată că banii europeni pot fi soluţia. Facultatea de Ştiinţe Economice e dovada că prin muncă asiduă şi determinare se pot face multe. Şi defel mărunte...

SUSŢINERE DE SUS
Undă verde de la rector

Pe lângă că a ajutat facultatea şi comunitatea, proiectele de la Ştiinţe Economice au prins bine şi Universităţii din Oradea, per ansamblu. Ele cresc indicatorii de calitate ai instituţiei şi aduc dotări care poate altfel n-ar fi fost niciodată făcute.

"Încurajez absolut total aceste proiecte. Zilnic semnez mii de hârtii pentru proiectele europene ale facultăţilor şi susţin orice iniţiativă", spune rectorul Cornel Antal (foto), care îşi mai doreşte ca Universitatea să beneficieze şi de proiecte europene globale, de pildă pentru renovări de clădiri.