- O profesoară din Șuncuiuș își dedică timpul liber elevilor, pe care îi ajută la teme și îi învață să croșeteze
- Laura Păicuț a transformat biblioteca liceului din Șuncuiuș într-un centru afterschool gratuit, unde copiii care își așteaptă părinții sau autobuzele cu care să meargă acasă participă la felurite ateliere, toate ținute de voluntari din comună
Când se termină orele, o parte dintre elevii Liceului Tehnologic nr. 1 din Șuncuiuș nu se grăbesc spre ieșire, ci spre bibliotecă. Aici îi așteaptă Laura Păicuț, o profesoară care, fără să fie plătită suplimentar, rămâne după program în școală.
Sub îndrumarea ei, copiii își fac temele, citesc, desenează și învață să croșeteze, în timpul pe care îl au până când microbuzele școlare îi duc acasă sau până ajung părinții după ei. Un „afterschool” făcut din inimă...
„O provocare”
La capătul holului de la etajul liceului din Șuncuiuș se află o sală mare, recent renovată, pe ușa căreia scrie atât: CDI. Centrul de Documentare și Informare al școlii este un spațiu destinat lecturii și documentării, dar după ore capătă alt rol.
La intrare, în partea dreaptă, hainele și ghiozdanele copiilor stau îngrămădite pe un cuier. De-a lungul pereților se întind rafturi pline cu cărți, iar printre bănci au apărut fotolii și mici biblioteci rotative. La una dintre mese, câțiva copii desenează peisaje de toamnă, la o alta rezolvă exerciții de matematică.
În jurul catedrei, așezați în cerc, alții încearcă să croșeteze. Firele colorate trec dintr-o mână în alta, croșetele se amestecă pe masă, ochiurile (buclele care stau la baza lucrului croșetat) nu ies întotdeauna cum ar trebui, iar întrebările vin aproape toate deodată.
În mijlocul lor stă Laura Păicuț (foto). Are 46 de ani și, aproape zilnic, vine îmbrăcată la școală cu câte o bluză făcută chiar de ea. Se oprește când la un elev, când la altul, desface câte un ochi greșit și îi arată fiecăruia unde și cum trebuie să prindă firul. „Este o provocare. Trebuie să am răbdare și nervi suficienți pentru ei, pentru că fiecare are ritmul lui”, spune profesoara.
După program, tot la școală
Originară din Hălmagiu, județul Arad, Laura a absolvit Facultatea de Litere din Oradea și, după o scurtă experiență în jurnalism, a ajuns în Șuncuiuș, unde lucrează din 2009 ca profesor documentarist. Din acest an școlar este și diriginta unei clase a V-a, cu 18 elevi, iar în trecut a predat pentru o scurtă perioadă limba franceză, ca suplinitor. Acasă, este și mama unui băiat de 7 ani, pe care l-a adoptat când acesta avea numai o lună.
Din această toamnă, profesoara a decis să le dedice elevilor și o parte din timpul ei liber: în fiecare după-amiază, îi adună la CDI pe copiii care au vreme de așteptat, fie până să-i ducă microbuzele școlare acasă, fie până le vin părinții de la serviciu. Zilnic, cel puțin 15 elevi se strâng în jurul Laurei și își fac temele, citesc, desenează, pictează, croșetează sau tricotează împreună. Telefoanele rămân deoparte, neavând voie să le folosească pe durata întâlnirilor.
„Un ajutor foarte mare”
Liceul din Șuncuiuș (foto) nu are un program afterschool, în care profesorii să fie plătiți să facă activități didactice cu elevii după orele de curs. Laura a decis să suplinească această lipsă, voluntar.
Anul școlar trecut, i-a primit la cercuri doar pe copiii din ciclul primar, însă acum pot participa toți doritorii. Printre ei se numără și copii din Bălnaca (sat aparținător de Șuncuiuș), care din această toamnă s-au transferat la liceul din centrul comunei. Numărul redus de elevi a dus la această reorganizare, astfel că în Bălnaca mai funcționează doar clasele primare, în regim simultan.
Pentru părinți, soluția e binevenită. „Este un ajutor foarte mare, pentru că lucrez în fiecare zi până la ora 16. Știu că fiica mea își face temele și, dacă nu înțelege ceva, are cine s-o ajute. Eu, când ajung acasă, nu mai am întotdeauna timpul necesar să fac asta cu ea”, spune Anikó, mama unei eleve din clasa Laurei, care stă zilnic la programul documentaristei.
Ajutor din comunitate
Cum clubul a adunat tot mai mulți copii, Laura a avut nevoie de ajutor. „Chiar dacă îmi place foarte mult ce fac, pentru un singur om e cam greu să facă față cerințelor tuturor”, recunoaște profesoara. Așadar, a lansat pe Facebook un apel către părinți, bunici și alți localnici dispuși să ofere câteva ore din timpul lor și să-i învețe pe elevi ceva din ceea ce știu ei să facă.
Apelul nu a rămas fără răspuns. Printre cei care s-au oferit să ajute se numără Miranda, în vârstă de 31 de ani, născută în București, care s-a întors în Șuncuiuș, satul bunicilor ei. Lucrează de la distanță pentru o companie IT din Cluj-Napoca și spune că a simțit nevoia să ofere ceva comunității, așa că acum îi ajută pe copii la teme. „Doamna Laura interacționează într-un mod foarte echilibrat cu copiii, probabil de aceea vin tot mai mulți să își petreacă timpul aici. Prezența ei transmite disciplină, blândețe, umor, lucruri la care copiii răspund imediat”, spune Miranda.
Mariana, mama unor elevi, care realizează obiecte handmade de peste 15 ani, a devenit și ea voluntară în centru, iar recent a ținut o primă lecție de origami (foto). Mai multe bănci au fost unite, iar Mariana s-a așezat la unul dintre capetele mesei, de unde le-a arătat copiilor, pas cu pas, cum să împăturească foile albe. Au început cu avioane și bărcuțe din hârtie, pe care apoi copiii le-au desenat și inscripționat.
Săptămâna trecută, Laura a lansat un nou apel, îndemnându-i pe localnicii din Șuncuiuș să doneze jocuri sau jucării către centru. Speră că și de data aceasta va avea parte de sprijin din partea comunității.
Croșetatul, „terapia” Laurei
Dintre toate activitățile care se țin în centru, una a devenit rapid preferata copiilor: croșetatul. Este și cea care îi place Laurei cel mai mult, ea croșetând de nouă ani. „Treceam printr-o perioadă grea și trebuia să-mi ocup timpul cu ceva. Am învățat cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube. Croșetatul e ca o terapie pentru mine, mă relaxează, dar mă ajută și la răbdare”, zice ea.
În 2024 a tricotat prima bluză, iar apoi și-a creat pagina de Facebook „Ghighițit. Handmade by Laura”, unde își expune creațiile. În multe dintre lucrările sale revine albastrul, culoarea preferată. Unele proiecte îi iau săptămâni întregi. La prima rochie tricotată a lucrat aproximativ două luni, iar pentru a doua a avut nevoie de aproape o lună și jumătate. Una dintre creații combină cele două tehnici: partea de sus este croșetată, iar de la talie în jos, tricotată.
Laura mai folosește și mașina de cusut. Face șorțuri, scurtează pantaloni sau coase lucruri simple pentru casă. Ar face mai multe, spune ea, dacă ar avea timp: „Acum, de exemplu, mă duc acasă, trebuie să fac curățenie, mâncare. De obicei ce fac sâmbăta gestionez pentru întreaga săptămână. Aș mai face și alte lucruri, dar nu am timp”.
O parte dintre materialele Laurei au ajuns la școală. Firele, croșetele și andrelele folosite de elevi le aduce, de asemenea, de acasă.
Planuri de extindere
Chiar dacă răbdarea este, după cum recunoaște, una dintre cele mai dificile părți ale lucrului cu cei mici, profesoara spune că primește, la rândul ei, ceva din timpul petrecut împreună: „Bucuria de a trăi. Mă încarcă cu energie pozitivă”.
Inițiativa sa are și sprijinul conducerii liceului. Directorul Severus Lazău spune că atât el, cât și directorul adjunct susțin activitățile organizate de profesoară. „Este un lucru bun pentru elevi, iar noi, ca echipă de conducere, încercăm să îi oferim sprijinul de care are nevoie pentru ca aceste activități să poată continua”, afirmă Lazău.
Profesoara își dorește ca centrul afterschool să își extindă oferta și să țină și un atelier de lectură, în care elevii să citească și să discute împreună cărțile, dar și să facă jocuri de rol. Una dintre variante ar fi să pornească de la o piesă de teatru sau o carte și să o transforme într-un mic spectacol. De asemenea, vrea să aducă la Șuncuiuș și invitați care să vorbească cu elevii, așa cum a făcut anul trecut, în cadrul programului „Școala Altfel”, când l-a contactat pe actorul Bogdan Bob Rădulescu (foto), iar acesta a acceptat.
Întrebată de ce alege să facă toate aceste lucruri pentru copii, răspunsul Laurei are doar două cuvinte: „De drag”.
A SATULUI
O bibliotecă pentru toată lumea
Centrul de Documentare și Informare al liceului din Șuncuiuș are rol și de bibliotecă, ba chiar una comunală. Printr-un proiect european, școala a cumpărat 1.400 cărți noi, mobilier și echipamente, iar acum pe rafturile de aici se găsesc volume din literatura română și universală, clasică și contemporană, literatură franceză și pentru copii, dar și din domenii precum istorie, geografie, religie și spiritualitate, matematică, fizică, chimie, gramatică și lingvistică.
Biblioteca nu îi deservește numai pe elevii și profesorii liceului. Cum în Șuncuiuș nu există o bibliotecă comunală, localnicii pot împrumuta și ei volume de aici, după acoperirea nevoilor comunității școlare. Elevii pot lua acasă cel mult trei cărți pentru o perioadă de trei săptămâni, iar adulții și cadrele didactice pot împrumuta câte cinci, cu același termen de returnare.
Antonia Dobai