Niciodată reluarea cursurilor şcolare n-a avut atât de multe incertitudini ca acum. Pericolul îmbolnăvirilor cu Covid şi bâlbele autorităţilor au lăsat părinţii şi profesorii cu o sumedenie de întrebări fără răspuns.
În teorie, din 14 septembrie, toţi elevii bihoreni vor reveni în şcoli, dar în realitate nimeni nu ştie dacă va fi aşa. Inspectoratul Şcolar încă nu ştie câte sunt clasele unde se poate respecta distanţarea, la fel cum directorii încă nu ştiu câţi părinţi îşi vor lăsa copiii la şcoală şi ce soluţii vor aplica pentru cei care rămân acasă. Peste toate aceste dileme, Guvernul a mai aruncat, vinerea trecută, încă una: şcoala ar putea continua online până la 1 octombrie.
Şcoală cu scenarii
După ce, din cauza pericolului infectării cu Covid, din 11 martie elevii şi profesorii au fost forţaţi să înveţe ce înseamnă educaţia online, nădejdea tuturor a fost că lucrurile vor intra în normal odată cu debutul noului an şcolar 2020-2021.
Între timp, însă, pandemia nu s-a atenuat, ba din contră, în România numărul de îmbolnăviri a crescut, aproape zilnic consemnându-se peste 1.200 de noi cazuri, de 10 ori mai multe decât în martie, când s-au închis şcolile! Chiar şi aşa, Ministerul Educaţiei şi cel al Sănătăţii au decis, asemenea omologilor din alte ţări europene, ca elevii şi profesorii să revină în şcoli din toamnă, pe considerentul că pandemia nu va trece curând.
Pentru asta, au fost gândite trei scenarii. În localităţile unde rata îmbolnăvirilor este sub 1 la mia de locuitori, toţi elevii vor merge la şcoală (scenariul verde), în cele în care este de 1-3 cazuri, doar elevii din învăţământul preşcolar şi primar, plus cei din clasele a V-a, a VIII-a, a IX-a şi a XII-a, în timp ce la celelalte clase lecţiile se vor preda online (scenariul galben). Acolo unde incidenţa îmbolnăvirilor depăşeşte 3 cazuri la mie, toţi elevii şi profesorii rămân acasă (scenariul roşu).
Pe 7 septembrie, Institutul Naţional de Sănătate Publică va comunica pentru fiecare oraş şi comună în care scenariu se află, iar până pe 10 septembrie şcolile vor trebui să decidă cum vor începe anul. Aşa că părinţii şi elevii vor primi răspunsuri concrete doar în zilele ce urmează...
Opţiunea părinţilor
În Bihor, autorităţile vor ca un număr cât mai mare de elevi să meargă în şcoli. În baza datelor disponibile până atunci, prefectul Dumitru Ţiplea, inspectorul şcolar general Virgil Blage (foto) şi primarul Oradiei, Ilie Bolojan, au anunţat lunea trecută că toate unităţile de învăţământ din judeţ se vor deschide pe 14 septembrie.
Câţi dintre cei 90.000 preşcolari şi elevi vor şi merge în clase, deocamdată, e imposibil de spus. Asta pentru că, în primul rând, părinţii pot decide să-şi ţină copiii acasă dacă suferă de boli cronice care ar putea fi agravate de Covid ori dacă ar putea transmite virusul altor persoane vulnerabile, ca de pildă bunicii.
Recensământul îl fac învăţătorii şi diriginţii, care spun însă că sunt într-o situaţie neplăcută. „Îi sun pe părinţi să-i întreb şi, pe bună-dreptate, mă întreabă ei cum va fi în clasă. Sunt nevoită să le spun că nu ştiu mai multe decât ei”, zice o învăţătoare.
În ture sau online
Şcolile trebuie să ştie câţi copii vor merge la cursuri, pentru că numărul celor prezenţi în fiecare clasă va determina dacă formaţiunea trebuie sau nu împărţită în grupe. Apărute abia pe 1 septembrie, ghidurile Ministerului Educaţiei privind desfăşurarea lecţiilor la fiecare ciclu de învăţământ prevăd că elevii trebuie să stea la un metru unii de alţii.
Dacă asta nu se poate, cum se întâmplă în cazul colegilor de bancă, vor trebui separaţi cu panouri ori împărţiţi în grupe care nu vor participa simultan la ore. În acest din urmă caz, şcolile au două opţiuni: fie aduc elevii la şcoală în ture de dimineaţă şi după-amiază, ceea ce nu e pe placul profesorilor fiindcă ar avea de predat un număr dublu de ore, fie ţin în clasă doar o jumătate din elevi, iar ceilalţi să urmărească de acasă pe internet lecţiile transmise în timp real.
Fireşte, acest scenariu hibrid presupune ca sala de clasă să aibă măcar un laptop pentru transmisiuni live, dar şi ca elevii să aibă acasă calculatoare ori tablete. Or, 159 şcoli din Bihor nu au nici un calculator, iar 13.000 elevi nu au tablete.
Se caută soluţii
Mulţi profesori ar face orice ca să-şi revadă copiii în clase. La Şcoala Gimnazială Oltea Doamna mai multe clase au deja panouri separatoare. „Nu poţi face şcoală la distanţă, mai ales în ciclul primar. Eu cred că, purtând măşti, spălându-ne pe mâini şi stând fiecare la locul lui, cu aceste separatoare, vor fi în siguranţă toţi copiii”, spune învăţătoarea Elena Pavel.
„La clasele la care nu ne vom încadra cu distanţa de un metru probabil vom ţine lecţii online. 15 elevi în clasă, 15 acasă în fiecare săptămână”, zice directoarea Florina Musca (foto). „În general, probleme pot apărea la şcolile din oraşe. În mediul rural, formaţiunile au mai puţini elevi şi sălile sunt mai mari”, spune şi şeful IŞJ, Virgil Blage.
Câte şcoli pot respecta criteriul distanţării e încă o necunoscută, pentru că Inspectoratul n-a terminat inventarul. La cea mai mare şcoală din Oradea, Colegiul Naţional Onisifor Ghibu, cu peste 1.800 elevi, criteriul se respectă în fiecare clasă, pentru că elevii au bănci individuale. Ca să prevină îmbulzeala, însă, fiecare ciclu şcolar va folosi altă intrare. „Am stabilit trei trasee de acces în şcoală, pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal”, spune directorul Iulius Timar.
O altă noutate e că, pe lângă rechizite, copiii vor avea în ghiozdane, obligatoriu, şi măşti, deoarece purtarea lor va fi obligatorie în toate şcolile. Primarul Ilie Bolojan a anunţat deja că a alocat 330.000 euro pentru ca şcolile din Oradea să cumpere dezinfectanţi şi câte 5 măşti pentru fiecare elev şi profesor, aceeaşi recomandare făcând-o prefectul Ţiplea tuturor primarilor. În plus, şi Consiliul Judeţean a cumpărat 100.000 măşti din bumbac pentru elevi şi dascăli.
Un nou scenariu
Ghidurile Ministerului Educaţiei mai prevăd că în şcoli pot intra exclusiv profesorii şi copiii, nu şi părinţii. În pauze, elevii vor trebui să rămână în clase, putând merge doar la toaletă, iar la sport jocurile cu mingea vor fi interzise. Nici profesorii nu vor avea voie să se adune în cancelarii, iar microbuzele şcolare vor putea transporta, simultan, doar elevii din aceeaşi clasă.
Şi în grădiniţe vor trebui respectate aceleaşi reguli de distanţare, inclusiv la orele de somn, iar copiii nu vor putea aduce de acasă jucării.
Culmea este că, pe lângă toate necunoscutele, singurul lucru care părea sigur, şi anume că şcoala începe pe 14 septembrie, a devenit și el incert. Vineri, premierul Ludovic Orban a declarat că este posibil ca până la 1 octombrie elevii şi profesorii să rămână acasă, pentru lecţii online, şi abia apoi să revină în şcoli. Guvernanții şi-au dat seama că au transmis regulile mult prea târziu pentru ca acestea să se organizeze, aşa că le-ar putea da încă un răgaz. Nu de alta, dar prima lecţie e aceea că sănătatea elevilor şi a profesorilor are prioritate...
CUM FAC ALŢII
Exemple din lume
În întreaga lume, părinţii şi profesorii par convinşi că elevii trebuie să revină în şcoli, iar în mai multe ţări europene noul an şcolar a şi început. În Franţa, de pildă, pe 1 septembrie s-au deschis toate cele peste 60.000 de şcoli, cu obligaţia ca profesorii şi elevii mai mari de 11 ani să poarte măşti permanent, plus recomandarea să stea la o distanţă de un metru. După o săptămână, 22 de şcoli s-au închis din cauza apariţiei unor cazuri Covid în rândul elevilor.
În statele americane Georgia, Mississippi, Tennessee şi Indiana, primele care au redeschis şcolile în august, regula de bază este distanţa de 2 metri între elevi. În Germania, regulile le stabilesc autonom landurile. În unele şcoli măştile sunt obligatorii permanent, în altele doar în pauze sau pe holuri. În două săptămâni, 41 din cele 825 şcoli din Berlin au înregistrat îmbolnăviri, dar şcolile nu s-au închis, ci clasele afectate au intrat în carantină.
În Italia, noul an şcolar începe pe 14 septembrie, cu obligaţia distanţei de un metru, motiv pentru care clasele au fost împărţite în grupe, aşa încât cursurile se desfăşoară şi sâmbătă. Elevii vor trebui să poarte măşti, iar profesorii şi viziere. Multe şcoli au decis că vor ţine lecţii în aer liber cât va permite vremea.