Într-un sat în care asfaltul duce doar până la ABC-ul din centru, şcoala e cufundată în linişte chiar şi în pauze. La prima vedere, orice trecător ar putea jura că-i nefolosită. Mămăruţele şi florile desenate la ferestre îl contrazic.
Şcoala din Şuşturogiu, singura românească din comuna Cetariu, este una aparte. Toate cele cinci clase de învăţământ primar formează o singură clasă, cu 17 elevi. La gimnaziu, copiii au fost şi ei comasaţi într-o clasă în care numărul profesorilor îi depăşeşte: 10 dascăli predau pentru 9 elevi.
Românii, minoritari
Comună preponderent ungurească, aflată la 15 kilometri de Oradea, Cetariu are trei şcoli şi două grădiniţe. Într-una singură, Şcoala Gimnazială din Şuşturogiu, se vorbeşte şi se predă în limba română. De altfel, din cele patru sate ale comunei, Şuşturogiu a rămas singurul românesc. "La Cetariu mai avem vreo două familii de români, dar părinţii lucrează în Oradea şi îşi duc copiii acolo la şcoală", spune Erika Oros (foto), directoarea Şcolii Gimnaziale Benedek Elek, care are în subordine toate unităţile de învăţământ din comună.
Cetariul are puţin peste 2.000 de suflete, din care vreo 300 sunt români, aşa că şi numărul elevilor e mic. "Acum sunt 26 de elevi: 17 în ciclul primar şi 9 la gimnaziu", zice directoarea. De altfel, şcoala este în top 3 cele mai mici din judeţ, după cea din satul Izvoarele, comuna Viişoara, unde învaţă doar 5 elevi, şi cea din Tarcea, cu 22 de elevi.
Învăţător cu program prelungit
Fiind aşa puţini, elevii pot învăţa româneşte doar simultan. Asta înseamnă că elevi de vârste diferite formează două clase, iar dascălii le predau separat, în funcţie de programa clasei conform căreia ar trebui să înveţe. "Cred că suntem caz unicat în Bihor, avem la ciclul primar cinci clase simultane, de la pregătitoare până la a patra", spune directoarea.
Învăţătorul Raul Raţ (foto) are 27 de ani, împliniţi luna asta şi serbaţi în clasă. Nici nu prea avea cum altfel, dat fiind că are un program neobişnuit pentru învăţători, care în general predau cel mult 5 ore pe zi. Raul stă la şcoală ca la fabrică, de la 8 la 17. "De la 8 la 10 predau pentru copiii din clasele pregătitoare, întâi şi a doua, de la 10 la 12 pentru toţi, iar de la 12 la 14 celor din a treia şi a patra". Apoi stă cu copiii în clasă şi fac teme împreună, într-un soi de "after school" pe care nimeni nu i-l cere şi nici nu i-l plăteşte.
Ce-i drept, dascălul nici nu prea are de ales: autobuzul spre Oradea nu porneşte mai devreme de ora 17. Cu toate acestea nu se plânge: "Sunt mulţumit. Copiii sunt cuminţi şi îşi dau silinţa să înveţe".
Un profesor, cinci materii!
Cei 9 elevi de gimnaziu ai şcolii din Şuşturogiu formează a doua clasă, la care predau 10 profesori. "Majoritatea vin din Oradea. Avem o singură profesoară în comună, pensionară, la care apelăm şi când lipseşte vreun coleg", explică directoarea.
Săptămâna trecută au lipsit doi profesori, aşa că "profesoara de urgenţă" Voichiţa Raţ (foto) le-a predat copiilor cinci materii: biologie, chimie, fizică, franceză şi educaţie tehnologică. "Nu-i deloc uşor", zice ea. La fiecare oră de curs, predă de fapt patru lecţii: 10 minute din materia de clasa a V-a, apoi tot atât pentru cea de-a VI-a, cea de-a VII-a şi la final de-a VIII-a. Aşadar, dacă profesorii obişnuiţi, care au de predat într-o oră o singură lecţie, se pot pregăti chiar şi cu câteva minute înainte, un profesor care predă la clase simultane trebuie să fie brici! "Eu am sugerat Inspectoratului de mai multe ori să trimită studenţii în practică la clasele simultane, pentru că aici se vede cu adevărat cât de pregătiţi sunt", spune Erika Oros.
Cu orice cost
Numărul mic de elevi face ca şcoala din Şuşturogiu să primească bani puţini de la Ministerul Educaţiei. "Reuşim să plătim salariile cu bani rămaşi din restul unităţilor", explică Oros. Directoarea spune însă că îi este tot mai greu, pentru că an de an i se cere să facă noi reduceri de personal. "Facem în aşa fel încât să păstrăm şcoala din Şuşturogiu, pentru că trebuie să recunoaştem: aici copiii români sunt minoritari şi au dreptul să înveţe în limba lor". În plus, la şcoala românească mai sunt şi trei elevi care provin din familii mixte şi ai căror părinţi îi trimit aici tocmai ca să înveţe româneşte.
Chiar dacă ar vrea să-i mute pe elevii români la Cetariu, directoarea zice că nu poate: în şcoala din centrul comunei nu are spaţii suficiente, iar distanţa pe care ar trebui s-o parcurgă copiii ar fi de vreo 10 kilometri. I-ar obosi drumul mai mult decât lecţiile...