Abia apărută în oferta educaţională din Bihor, Şcoala Profesională "Ovidiu Drimba" din Lugaşu de Jos are toate şansele să şi dispară. Inspectoratul Şcolar a cerut Ministerului Educaţiei să anuleze acreditarea şcolii, din cauza unei sumedenii de nereguli.
Înfiinţată fără un studiu care să identifice ce fel de meseriaşi se caută în zonă şi fără ca firmele locale să-şi ia angajamentul că vor contribui la pregătirea elevilor, şcoala nu are nici laboratoare, ci doar o amărâtă de sală într-o clădire părăginită, iar singurul dascăl de specialitate este... şoferul! În plus, 30 de elevi au fost înscrişi fără acordul lor ori al părinţilor. "Această şcoală este o minciună de la A la Z", acuză inspectorul general Virgil Blage.
Visul primarului
În toamna acestui an, Şcoala Gimnazială din Lugaşu de Jos s-a transformat în Şcoala Profesională "Ovidiu Drimba", după ce Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a acreditat 6 specializări de clasa a IX-a: preparator produse din carne şi peşte, electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice, electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară, mecanic agricol, pădurar şi respectiv electromecanic utilaje şi instalaţii industriale.
"Un vis devenit realitate", scria în 1 iulie, pe Facebook, primarul UDMR-ist Sorban Levente, reales luna trecută pentru al patrulea mandat. Edilul anunţa că doi ani a lucrat, alături de directorul şcolii, Tecsi Francisc, la acreditarea învăţământului profesional în comună, cu convingerea că în sate se caută specialişti ce nu pot fi formaţi în liceele teoretice, care "consumă ani din viaţa copiilor noştri".
Să se închidă!
În ciuda entuziasmului afişat de primar, în realitate şcoala profesională este un fiasco. Un raport al Inspectoratului Şcolar, întocmit în urma mai multor controale făcute de inspectorul general Virgil Blage (foto), arată că şcoala nici nu ar trebui să funcţioneze.
"Am trimis raportul Ministerului Educaţiei, împreună cu solicitarea de a anula acreditarea acestei şcoli. Nu ne mândrim cu asta, dar nici nu trebuia să primească acreditarea", spune Blage. Este pentru prima oară când IŞJ Bihor cere închiderea unei şcoli de stat, sesizând, practic, că autorizarea s-a făcut fraudulos. Fireşte, cu complicitatea inspectorilor ARACIP...
Suspiciunile lui Blage privind funcţionarea şcolii au apărut în septembrie, după ce l-a înlocuit din funcţie pe directorul Tecsi Francisc, susţinut de UDMR. În locul său a numit-o pe profesoara Danca Poţclean, simpatizantă liberală, care a reclamat mai multe nereguli găsite la preluarea funcţiei. "Am decis să facem o verificare completă în şcoală", spune inspectorul general.
Elevi fără voie
Prima problemă depistată a fost că toţi cei 34 de elevi înscrişi aveau dosarele incomplete, lipsindu-le documentele personale. "Secretara şcolii a spus că o angajată a Primăriei Lugaşu de Jos i-a înscris pe elevi, dar fără a avea o împuternicire din partea părinţilor", spune Blage. Toţi elevii erau romi, etnie de altfel majoritară în şcolile din Lugaş.
Deşi nu avea semnăturile părinţilor pe cererile de înscriere, Tecsi i-a declarat admişi pe toţi cei 34 de elevi, dar când noua directoare le-a cerut să vină personal, cu tot cu părinţi, să depună cererea de înscriere, doar 4 au şi făcut-o. Ceilalţi nici n-au vrut să audă de şcoală, dovadă că, de fapt, nici măcar formal nu îşi dăduseră acordul pentru înscriere.
La un nou apel, în septembrie, s-au mai înscris 9 elevi, aşa că şcoala profesională a adunat 13 cursanţi, o parte optând pentru specializarea de preparator produse din carne şi peşte, iar ceilalţi pentru cea de pădurar. Cum sunt atât de puţini, chiar sub efectivul minim de 14 prevăzut de lege, toţi învaţă laolaltă, într-o singură clasă, cu predare în limba maghiară.
Şoferul specialist
Lipsa elevilor nu e singura problemă. Deşi legea prevede că, anterior înfiinţării unei asemenea unităţi de învăţământ trebuie făcut un studiu care să arate ce fel de specialişti caută firmele locale, astfel încât specializările să răspundă unor nevoi reale de pe piaţa muncii, la dosarul pentru înfiinţarea Şcolii "Ovidiu Drimba" nu există asemenea cercetare. Cum s-au ales specializările, doar iniţiatorii ei şi inspectorii ARACIP care le-au acreditat ar putea lămuri.
Şi mai grav e că şcoala nu are cadre de specialitate! În timp ce materiile din trunchiul comun, cum sunt limba română, matematica ori limbile străine sunt predate de profesorii deja angajaţi ai şcolii din Lugaşu de Jos, pentru disciplinele specifice celor două specializări singurul profesor angajat este, de fapt, şoferul unităţii! Bărbatul, Kolozsvari Jozsef, este dascăl part-time, angajat în regim de plată cu ora, o formă prin care pot preda şi cei care nu au trecut pe la examene de titularizare.
Ora de "habar n-am"
Ce îi învaţă un şofer pe viitorii pădurari sau lucrători din industria alimentară a rămas un mister pentru Blage, care la începutul acestei luni a descins la o oră de-a "profesorului". "Prima oară am găsit în clasă 6 elevi şi pe domnul şofer. I-am întrebat pe elevi, şi în româneşte, şi în ungureşte, la ce oră participă, dar nici unul n-a ştiut să spună. L-am întrebat pe domnul şofer ce disciplină predă în acel moment, a ridicat din umeri", povesteşte şeful IŞJ Bihor. La a doua vizită inopinată, "proful" era ceva mai pregătit: i-a spus că ţine ora de dirigenţie!
Pe lângă lipsa profesorilor specialişti, a firmelor dornice să pregătească meseriaşi şi mai ales a elevilor înşişi, şcoala mai are un mare neajuns: nu are nici măcar un singur laborator şi nici alte dotări. Totul se reduce la o amărâtă de sală de clasă în sediul şcolii din Urvind, o clădire dărăpănată, cu pereţi scorojiţi şi tavanul plin de igrasie.
Se dă victimă!
Primarul Sorban Levente (foto) pozează însă în victimă, ca întotdeauna: "Este o răzbunare politică". Recunoaşte că zeci de copii au fost înscrişi la şcoală de o subordonată de-a sa, dar pretinde că a vrut doar să-i ajute. "Sunt copii care au terminat clasa a VIII-a şi stau acasă, familiile nu-şi permit să-i trimită la şcoală în afara comunei. La 18 ani vin după ajutoare sociale. Am considerat că e mai bine să înveţe o meserie", spune edilul, susţinând că a avut acordul verbal al părinţilor.
"Inspectoratul a făcut presiune pe părinţi, de fapt, să retragă elevii. S-a şi făcut o plângere penală, din câte am înţeles, pe numele inspectorului general, pentru abuz în serviciu", susţine primarul. Deşi spune că n-are nicio legătură cu denunţul, este totuşi greu de crezut că părinţii romi, fără multă şcoală, ar fi decis de capul lor să facă acest demers.
Cât despre şoferul uns profesor, edilul susţine că ar fi cât se poate de calificat, deoarece "a făcut o facultate de Inginerie în Alimentaţie şi a fost 10 ani şef de brutărie". "Dosarul de acreditare a fost complet şi corect. Dacă acum lipsesc documente înseamnă că le-a sustras cineva". Nici pentru condiţiile deplorabile din şcoală Sorban nu-şi găseşte o vină, dar are explicaţii: ba că a angajat o firmă pentru renovări şi aceasta a dat faliment, ba că directoarea nu lasă muncitorii să intre în şcoală, ba că administrează o comună săracă, fără bani de investiţii. Altfel spus, oricine e vinovat, numai el nu.
Dacă Ministerul Educaţiei va închide şcoala, aşa cum cere IŞJ Bihor, rămâne de văzut. În acest caz, elevii vor putea fi transferaţi la alte şcoli profesionale din judeţ, iar proful-şofer va rămâne la ocupaţia de bază...
ŞCOLI LA PĂMÂNT
Pentru pruncii primarului
Pe lângă raportul înaintat către Minister, inspectorul şcolar Virgil Blage a trimis un document şi Prefecturii şi Consiliului Judeţean, semnalând şi alte nereguli din Lugaşu de Jos, unde aproape toate clădirile unităţilor de învăţământ sunt în stare deplorabilă. Cu excepţia şcolii din centrul de comună, nicio alta nu are autorizaţie de funcţionare, şi nici nu-i de mirare, toate fiind învechite, pline de igrasie, cu uşi şi geamuri degradate şi fără sisteme de încălzire. "Eu, unul, nu mi-aş lăsa copiii să înveţe în aceste clădiri", spune Blage.
Sub protecţia anonimatului, deoarece se tem de răzbunarea primarului, profesorii din comună spun că ani întregi Sorban Levente a ignorat sistematic nevoile şcolilor şi grădiniţelor. "N-a investit niciun leu, singura lui preocupare sunt ţiganii, cu care câştigă alegerile", zice un profesor. Dascălii mai afirmă că doar două clase sunt dichisite, în Urvind, ambele cu predare în limba maghiară, având calorifere electrice, nu sobe, parchet laminat şi pereţii curaţi. Explicaţia? În aceste clase învaţă copiii primarului Sorban!