Şcoala "nem tudom": Elevii maghiari din nordul judeţului nu ştiu vorbi deloc limba română

Clopoţelul a sunat de ceva timp, profesoara a intrat în clasă, dar un elev întârziat bate la uşă. "Csókolom, bocsánat", spune el, salutând şi cerându-şi scuze, şi primeşte permisiunea de a intra. Este ora de limba română la o clasă de-a XII-a a Liceului Tehnologic Cadea, iar din cei 10 elevi prezenţi la oră, doar vreo doi ştiu să vorbească româneşte. "Aici predau limba română ca limbă străină", explică profesoara Sorina Muntean.

Situaţia e aceeaşi în majoritatea şcolilor din nordul judeţului, care au doar clase cu predare în limba maghiară. Pentru că au tangenţă cu româna doar la orele de profil şi nici nu simt vreo nevoie s-o înveţe, elevii de aici aproape că nu ştiu o boabă româneşte. Iar la examenele naţionale pică pe capete, pentru că nu înţeleg nici măcar ce li se cere să facă...

Dezastru simulat

Luna trecută, la simularea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii de clasele a VIII-a, în 12 şcoli din Bihor promovabilitatea a fost zero, niciun elev nereuşind să ia măcar media 5, cât să treacă examenul. Jumătate din aceste şcoli sunt în nordul judeţului, în zona Săcueni - Valea lui Mihai, iar restul sunt răsfirate prin alte sate din celelalte zone ale Bihorului.

"În nordul judeţului avem o problemă cu înţelegerea limbii române", explica la acea vreme şeful IŞJ Bihor, Daniel Negrean. Elevii şcolilor exclusiv maghiare nu cunosc prea bine limba română şi, drept urmare, la examen nici n-au înţeles ce au de făcut. Şi, chiar dacă au luat note mai mari la limba maternă şi la matematică, unde primesc subiectele atât în română, cât şi în maghiară, notele dezastruoase de la română le-au tras mediile în jos. "Le-am cerut profesorilor de acolo să facă ore suplimentare de limba română", spunea inspectorul general.

Dezinteres şi neştiinţă

Ordinul lui Negrean a devenit literă de lege la Şcoala Gimnazială Dr. Balási József din Curtuişeni, unde atât la şcoala principală, cât şi la subunitatea din Văşad, toţi cei 41 de elevi de a VIII-a au reuşit să pice cu brio simularea Evaluării Naţionale. Acum, în fiecare sâmbătă, timp de trei ore, elevii fac ore suplimentare de română. Profesoara Klan Gabriela vine la şcoală din Valea lui Mihai, pe cheltuiala ei, fără ca cineva să o plătească suplimentar.

"Pentru simulare, copiii n-au fost motivaţi să înveţe, pentru că ştiau că notele nu vor fi trecute în catalog", motivează directoarea şcolii, Vincze Marta (foto), convinsă că aceasta este principala cauză a notelor sub 5. Nu neagă, totuşi, că elevii au o problemă cu limba română, dovadă fiind că la maghiară şi la matematică au reuşit să ia 6 şi 7, iar la română cea mai mare notă a fost 3,70. "Acesta e adevărul: nu au înţeles ce li se cerea în subiect, pentru că nu cunosc limba română", spune şi Gabiela.

De la zero

Pentru că guvernul ungar oferă câte 10.000 forinţi fiecărei familii din România care îşi înscrie copilul în clase cu predare în limba maghiară, toţi părinţii din zona Valea lui Mihai îi dau numai în aceste clase unde, în afara orelor de limba şi literatura română, toate lecţiile le sunt predate în ungureşte. "Cu elevii de clasa a V-a trebuie să fac culorile şi zilele săptămânii, pentru că nu au nici măcar această bază de cuvinte", spune Gabriela. Elevii ajung în gimnaziu fără să cunoască româneşte pentru că acasă părinţii le vorbesc doar în maghiară, educatoarele cântă şi se joacă doar în maghiară, iar învăţătoarele lasă această corvoadă în grija profesorilor din anii mai mari. Asta chiar dacă încă din învăţământul primar, teoretic, elevii ar trebui să se familiarizeze şi cu limba naţională!

Aşa că, în timp ce programa şcolară îi cere să le predea elevilor maghiari exact aceeaşi materie ca şi celor români, Gabriela constată că acest lucru e imposibil. "Când intru în clasă, dacă le spun «Deschideţi caietele», copiii nici nu mă înţeleg", spune profesoara. Norocul ei este că, la rându-i, provine dintr-o familie maghiară, aşa că ştie limba şi reuşeşte să se înţeleagă cu elevii.

Româna, limbă străină

Profesoara se străduie să lucreze intensiv cu elevii în limba română, dar îi este greu să recupereze în câteva luni ceea ce ei au pierdut în mulţi ani. "Ei au nevoie să înveţe româna de mici, când o percep mult mai uşor, şi de o programă diferită, similară unei limbi străine", explică Gabriela.

Însă puţini elevi au cum să înveţe limba oficială din pruncie; nici părinţii lor n-o prea cunosc şi nici nu au această pretenţie de la ei. "Părinţii nu le cer să înveţe. Oamenii sunt săraci, nu au ambiţii, se mulţumesc dacă copiii lor îşi găsesc un loc de muncă la fabrica de pantofi din Valea lui Mihai", spune directoarea şcolii.

În faţa dezinteresului părinţilor şi a unei programe şcolare care se încăpăţânează să-i înveţe de câte feluri este complementul în loc să se asigure că vor stăpâni vocabularul limbii române, elevii termină gimnaziul fără a putea comunica în limba statului ai cărui cetăţeni sunt.

"Io nu înţelege"

La fel se întâmplă în majoritatea şcolilor gimnaziale din comunele maghiare ale Bihorului, unde din simpla întrebare "Cum te cheamă?" mulţi elevi nu înţeleg nimic. Situaţia e aceeaşi până şi în licee. La Liceul Tehnologic nr. 1 Cadea sunt zeci de clase de gimnaziu şi de liceu, toate cu predare în maghiară. Cine îi cere, în română, unui adolescent să îl îndrume spre Primăria din Săcueni, îl pune pe acesta într-o situaţie imposibilă: "Io nu înţelege".

"Aici limba română este, pur şi simplu, limbă străină", "traduce" profesoara Sorina Muntean. De 14 ani predă româna la liceul din Cadea, timp în care a ajuns să înveţe ea vocabularul limbii maghiare mai mult decât ştiu elevii ei româneşte. "Nu ştiam maghiara când am venit aici. Am intrat în clasă, i-am întrebat pe elevi cum îi cheamă şi i-am auzit: «Mit mondott?». Nu mă înţelegeau", povesteşte profesoara.

Ca să poată preda, în primii ani se ruga de colegi s-o însoţească la ore şi să le traducă elevilor ceea ce ea explica în română. Acum a învăţat destule cuvinte încât să se descurce singură ori cu ajutor de la puţinii liceeni care bâjbâie ceva în româneşte. Şocul mai mare a fost la prima şedinţă cu părinţii, când a constatat că, din 21 de adulţi, doar cinci o înţelegeau!

Fără niciun folos

Ca să-i ajute să înveţe româna, profesoara a organizat ore suplimentare, dar abia dacă le-au frecventat 2-3 elevi. I-a sfătuit pe elevi să se uite la programele TV româneşti şi să citească reviste şi cărţi în română: "Tot ce mi-au spus a fost: «Hát, nem értem». Nu înţeleg de ce să citească".

Întrebaţi de ce nu învaţă româna, elevii dau din cap a necunoaştere. N-au simţit niciodată că le-ar folosi la ceva, aşa că nu văd de ce ar face-o. "Îşi dau seama doar când încearcă să se angajeze prin Oradea sau când merg la medic în oraş şi au nevoie de translator", spune directoarea adjunctă a liceului, Agota Ostroveanu (foto).

Oricât s-ar strădui dascălii, de multe ori n-au pe cine convinge. Cei mai mulţi elevi nu vor să înveţe nici limba statului, nici altceva. Din cei care sunt acum în clasa a XII-a, 39 au susţinut simularea Bacalaureatului şi toţi au picat proba la română, iar acum nici nu mai vor să susţină examenul real, cel "pe bune", programat în vară, aşa că se vor mulţumi cu orice loc de muncă pe care şi-l vor găsi pe lângă casă. Pentru cei mai mulţi dintre ei, limba română va rămâne în continuare o mare necunoscută. Poate chiar cea mai mare...

Elevii care termină şcoala şi nu cunosc limba română au şansa să îşi continue studiile la singura universitate cu predare în limba maghiară din Bihor, Universitatea Creştină Partium. Cu trei facultăţi, de Ştiinţe Socio-Umane, de Ştiinţe Economice şi de Arte, instituţia privată acoperă un spectru destul de larg de specializări, pregătind în mare măsură viitorii profesori din învăţământul preuniversitar cu predare în limba maghiară.

Totuşi, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane are inclusiv o specializare unde nu se vorbeşte aproape deloc maghiara, cea de Engleză-Română. Aici sunt înscrişi chiar şi studenţi români, care nu ştiu o boabă ungureşte, iar orele de română sunt predate de profesori care, la fel, nu cunosc limba acestei etnii. Din vară, Universitatea Partium va organiza examen de admitere şi la o nouă specializare, Maghiară-Română, o premieră pentru judeţul Bihor, tocmai pentru cei care doresc să-şi aprofundeze cunoştinţele în ambele limbi.