Şcoală pericol public! Zeci de elevi învaţă într-o clădire ce stă să se prăbuşească peste ei (FOTO)

Geamuri sparte şi peticite de bucăţi de carton, pereţi cârpiţi cu o urmă de spoială şi o poartă răblăgită. Aşa se vede din uliţă clădirea şcolii primare din Dumbrava, comuna Holod. Vocile copiilor se aud, însă, puternic dinspre curte, semn că imobilul e folosit.

După o vizită a inspectorilor sanitari accesul în şcoală a fost interzis, dar interdicţia e respectată numai în scripte, căci, în lipsă de alte spaţii, cei 67 de şcolari n-au de ales decât să înveţe tot aici, sub ameninţarea pereţilor gata să se surpe în orice moment.

Şcoala de-un veac

Construită în urmă cu un secol, în 1913, clădirea şcolii primare din Dumbrava găzduieşte patru clase de elevi. Zi de zi, 67 de şcolari şi patru învăţători intră în clădire. "Nu ne convine, avem condiţiile pe care le vedeţi, dar ce putem face?", spun într-un glas învăţătorii, întrebaţi cum e să educe copii într-o asemenea şcoală. Pe lângă geamuri se simte cum "trage" curentul, uşile abia se mai închid, iar podeaua scârţâie sub fiecare pas. Pereţii s-au înnegrit de fumul pe care-l mai aruncă sobele din sălile de clasă, care - de vechi ce erau şi acestea - au fost suplimentate cu altele, aduse de învăţători de-acasă. Şi tot aceştia au agăţat peste tot planşe educative, ca să ascundă crăpăturile din pereţi.

Ca la multe şcoli de la sate, toaleta înseamnă de fapt o latrină în curte. În localul şcolii se găsesc doar două chiuvete, pentru ca elevii să se poată spăla pe mâini. Lângă ele e pregătit un lighean, în cazul în care apa îngheaţă în ţevile fără izolaţie. Cancelaria profesorilor, o încăpere de vreo 10 metri pătraţi, e locul în care dascălii depozitează materialele didactice la un loc cu laptele şi cornurile copiilor.

Pereţii exteriori n-au putut fi cosmetizaţi cu planşele dascălilor. Igrasia pătrunsă din plin în cărămizi a făcut ca tencuiala să cedeze, iar pe lângă uşi zac mormane de cărămizi căzute după ce au fost măcinate de umezeală. Ca şi cum pe-acolo n-ar fi trecut de ani buni ţipenie de om.

Închisă doar în acte

Pe o uşă stă scris "Accesul copiilor interzis", iar ca să se asigure că nu intră niciun elev dascălii au pus şi un lacăt. E sala în care depozitează lemnele, după ce, în urmă cu câteva săptămâni, jumătate din tavan s-a prăbuşit. Din fericire, înăuntru nu se afla nimeni. Atunci şi-au dat seama învăţătorii că lucrează într-o clădire de la care se pot aştepta la ce-i mai rău.

De altfel, starea deplorabilă a clădirii i-a şi determinat pe inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică să sisteze, încă din septembrie, activitatea în respectivul imobil, aceasta fiind singura şcoală din judeţ asupra căreia s-a dispus o astfel de măsură extremă. Ca urmare, niciun elev sau dascăl n-ar trebui să intre în imobil. "Şcoala trebuie să fie închisă în actuala locaţie", spune doctorul Dorel Ţîrţ, de la DSP.

Totuşi, până acum n-a ţinut cont nimeni de interdicţie. BIHOREANUL a găsit elevii şi dascălii în aceeaşi clădire şi săptămâna trecută, pentru că autorităţile nu au găsit nicio soluţie pentru a-i muta. "Am încercat să relocăm elevii, dar n-am avut unde. La şcoala din Holod nu-i putem aduce, pentru că avem un singur microbuz şcolar pentru toată comuna şi nu ne-ajunge timpul ca să-i transportăm pe toţi", spune Anca Goga (foto), directoarea şcolii din Holod.

De unul singur

Primarul comunei, Ioan Horga (foto), recunoaşte că n-ar trebui să lase copiii în şcoală, dar susţine la rându-i că nu are alternativă. "De cel puţin 15 ani nu s-a renovat nimic în şcoala asta. Eu aşa am "moştenit-o" şi am încercat să rezolv problema", zice edilul ales vara trecută.

Horga susţine că a cerut bani autorităţilor judeţene, pentru a amenaja o nouă şcoală. Clădirea e oricum în proprietatea parohiei greco-catolice din sat, astfel că primăria nu poate interveni de capul ei cu lucrări de reabilitare. Şi chiar dacă biserica şi-ar da acordul, renovarea din temelii ar costa, probabil, mai mult decât ridicarea alteia noi. "Am trimis notificări la Consiliul Judeţean, la Prefectură, la Inspectoratul Şcolar, la Ministerul Educaţiei... Dar toată lumea preferă să ascundem gunoiul sub preş", spune Horga.

Primarul a crezut că suspendarea activităţii în imobilul dărăpănat va mişca lucrurile, dar n-a fost aşa. "Culmea e că pe toţi şefii de instituţii judeţene îi cunosc. Dar nu m-ajută nimeni", se plânge edilul, membru PSD.

Soluţie provizorie

Proprietara clădirii, parohia greco-catolică, ar vrea să ajute şcoala, dar suferă de aceeaşi boală: lipsa banilor. "Am vrea ca şcoala să funcţioneze în aceeaşi clădire, şi primăria e liberă să o reabiliteze", spune părintele Anton Cioba, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice. Din ce fonduri, însă, nimeni nu ştie.

În următoarele săptămâni, elevii au totuşi o şansă să scape din clădirea părăginită. Primarul Ioan Horga a încheiat vinerea trecută un acord cu o fundaţie din zonă, Asociaţia Creştină Shubanah, care până la finele anului şcolar îşi va pune sediul - o casă cu două camere - la dispoziţia şcolii. "Elevii vor învăţa în două schimburi, dar măcar vor fi în siguranţă", spune Horga.

Ce se va întâmpla după ce va expira înţelegerea cu fundaţia, deocamdată nu ştie nimeni. Poate şi pentru că elevii ar putea ajunge din nou în şcoala care se surpă. Dacă până atunci o mai fi în picioare...

Conform datelor Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, din 142 de unităţi de învăţământ din mediul rural controlate de inspectori în vara anului trecut, jumătate n-au primit aviz de funcţionare, fie pentru că nu au apă potabilă curentă, fie pentru că grupurile sanitare nu îndeplinesc normele de igienă. Totuşi, nicăieri situaţia nu e atât de gravă precum la Dumbrava, motiv pentru care activitatea şcolii de aici a şi fost suspendată.

Inspectorii susţin că în acest an şcolar starea unităţilor de învăţământ din judeţ e, totuşi, mai bună decât în anii precedenţi, când 70% din şcolile de la sate n-au primit avizul de funcţionare. Lipsa unui asemenea document nu opreşte activitatea unei şcoli, ci doar obligă primăriile să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care învaţă elevii.