.jpg "ECONOMIŞTII, OUT! Colegiul Economic Partenie Cosma, care a şi dat numele străzii unde se afla şcoala, părăseşte clădirea unde funcţiona de câteva decenii. În locul elevilor economişti, aici vor învăţa cursanţii Liceului Romano-Catolic Szent Laszlo, deoarece în 2005 clădirea a fost retrocedată Companiei Fiicelor de Caritate Sfântul Vincenţiu de Paul")
De zece ani, mai bine de 40 de şcoli şi grădiniţe din Bihor sunt ameninţate cu exmatricularea din localurile în care funcţionează, după retrocedările făcute în favoarea bisericilor.
Multe dintre unităţile de învăţământ au şi ajuns în această situaţie, în timp ce altele nu ştiu cât timp vor mai avea aceeaşi adresă. Mai îngrijorător e că, dacă vor fi evacuate, nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu ele: vor fi mutate sau, pur şi simplu, închise?
Topul celor care cer
Potrivit unei statistici a Inspectoratului Şcolar Judeţean, 45 de unităţi de învăţământ din Bihor fac sau au făcut obiectul unor cereri de retrocedare.
Cele mai multe dintre ele (18) au fost revendicate de Episcopia Romano-Catolică, pe locul doi urmând Eparhia Reformată (9 cereri), iar pe a treia poziţie Episcopia Greco-Catolică (6 solicitări). Romano-catolicii ocupă primul loc şi în clasamentul proprietarilor care nu au păstrat destinaţia iniţială a spaţiilor de învăţământ, evacuând şcolile şi grădiniţele care funcţionau în ele. La polul opus, din acest punct de vedere, se află Episcopia Greco-Catolică, care în cele mai multe din cazuri nu s-a atins de şcoli şi grădiniţe.
Campusul, pe nicăieri
Efectul pervers al retrocedărilor a izbucnit în urmă cu trei săptămâni, când Colegiul Economic Partenie Cosma a fost nevoit să-şi strângă lucrurile din clădirea de pe strada cu acelaşi nume. Imobilul a fost retrocedat în 2005 Companiei Fiicelor de Caritate Sfântul Vincenţiu de Paul, iar termenul de cinci ani în care şcoala a avut dreptul să rămână pe loc a expirat. Călugăriţele pauline, prin Episcopia Romano-Catolică, şi-au cerut clădirea, pentru a o folosi exclusiv ca sediu al Liceului Romano-Catolic Szent Laszlo.
Puse în faţa faptului împlinit, autorităţile n-au ştiut unde să mute şcoala. Deşi în 2007 Primăria a demarat, prin Ministerul Educaţiei, un proiect de construire a unui campus care să găzduiască şi Economicul, ca şi alte unităţi fără sedii proprii, iniţiativa a fost blocată din nepăsarea guvernanţilor, care au invocat lipsa banilor, fără a încerca să găsească altă soluţie. Primăria a alocat anul acesta 710.000 de lei din bugetul local pentru viitorul campus, însă banii ajung doar pentru construcţia fundaţiei. Iar Ministerul nu dă niciun sfanţ!
Soluţie cu complicaţii
În aceste condiţii, cea mai bună rezolvare a părut mutarea liceului în cele două clădiri ale Şcolii Generale Alexandru Roman din Velenţa. Totuşi, fiindcă nu toţi elevii încap aici, patru clase cu predare în limba maghiară şi alte zece clase cu profil de arte şi meserii din Colegiul Economic vor rămâne pe loc.
Astfel, profesorii vor naveta atât între cele două clădiri din Velenţa (una aflată pe Calea Clujului, alta la intersecţia dintre Clujului şi Seleuşului), cât şi între acestea şi fostul sediu al liceului din zona Decebal. Ceea ce îi va afecta tot pe elevi, care vor face cursurile în două schimburi. Mai îngrijorător e că situaţia Economicului se poate repeta, şi alte unităţi fiind ameninţate cu iminenta retrocedare. Cel mai elocvent exemplu este Grupul Şcolar Sanitar Vasile Voiculescu.
Pericol de desfiinţare
În 2004, clădirea fostului liceu sanitar a fost retrocedată aceloraşi călugăriţe caritabile pauline, iar Primăria a încheiat cu Episcopia Romano-Catolică un contract de închiriere până în 2014. Ce se va întâmpla ulterior, nimeni nu mai poate spune, pentru că şi această şcoală ar trebui găzduită tot de campusul şcolar. Cum această perspectivă e îndepărtată, directoarea Adina Cosma, se teme că şcoala va fi desfiinţată, dat fiind că numărul elevilor e mic, în jur de 600.
La fel de temătoare e şi directoarea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida, Georgeta Sadoveanu (foto). Clădirea de pe strada Republicii este în litigiu de mai bine trei ani, fiind revendicată de Episcopia Ortodoxă, care vrea să mute aici Liceul Teologic Ortodox. În 2009 însă, Episcopia a primit la schimb clădirea Şcolii Andrei Mureşanu, prin comasarea şcolii generale cu liceul, dar ortodocşii n-au renunţat la proces, în prezent dosarul judecându-se la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fără soluţii
O altă unitate de învăţământ revendicată este Şcoala George Coşbuc din strada Mihai Eminescu, cerută de Parohia Romano-Catolică Olosig. "Încă nu există o hotărâre judecătorească, dar corpul de clădire de pe strada Tudor Vladimirescu, unde şcoala funcţionează în chirie, a fost retrocedat încă din 2004 Episcopiei Romano-Catolice", spune directorul şcolii, Soos Sandor.
Tot cu chirie stau şi Şcoala Nicolae Bălcescu din strada Mihai Viteazul, Liceul Teoretic Ady Endre, Grădiniţa Orsolya şi Grupul Şcolar Ioan Ciordaş, Colegiul Naţional Samuil Vulcan din Beiuş şi Clubul Copiilor din acelaşi oraş.
În revendicare mai sunt la Oradea Grădiniţa 25 din strada Zalăului, solicitată de o persoană fizică, şi Grădiniţa 51 din Calea Clujului, cerută de Episcopia Greco-Catolică. În judeţ, în aceeaşi situaţie se află şcolile din Valea lui Mihai, Diosig şi Marghita, toate revendicate de romano-catolici.
Pentru niciuna din aceste instituţii nu există soluţii de mutare. Inspectorul general Dorel Luca (foto) recunoaşte că nu ştie ce va urma dacă modelul Economicului se repetă în cazul Voiculescu sau Leonida. Singura lui speranţă e că timp de cinci ani legea obligă noul proprietar să nu schimbe destinaţia spaţiului de învăţământ primit. Iar până atunci vine altul în locul lui, care să caute o rezolvare...
LUATE ŞI ABANDONATE
Decât elevi, mai bine nimic
Între şcolile care s-au mutat în urma retrocedării clădirilor către diferitele biserici se numără şi Şcoala Generală 5 din strada Matei Corvin, dar şi, parţial, Şcoala Oltea Doamna, care ocupa şi o clădire pe strada Braşovului. "Am renovat-o, iar când a fost gata a luat-o Episcopia Romano-Catolică", spune resemnat directorul de la Oltea Doamna, Mircea Mitran (foto).
La fel şi-au strâns lucrurile şi elevii şcolii primare şi ai celei generale din Aleşd, dar aici Primăria a avut o soluţie. "Printr-un proiect cu finanţare de la Banca Mondială, ni s-a construit o clădire în care s-au mutat ambele şcoli", explică directoarea Alina Buzle. Odată ajunse în proprietatea romano-catolicilor, respectiv a reformaţilor, clădirile din care au plecat elevii aleşdani au rămas în paragină. Tot reformaţii au golit şi Grădiniţa cu program normal nr. 7 din Oradea, pentru ca apoi să dărâme clădirea. Adică fix pe invers decât în chemarea Evangheliei, "lăsaţi copiii să vină la mine!".